Catalog general

NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info
MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info
ÎMPĂRATUL TRAIAN. O EPOCĂ A ISTORIEI UNIVERSALE

   Tendința glorificării domniei lui Traian asupra Imperiului Roman a fost adesea predominantă și a dat o nouă strălucire imaginii tradiționale a lui Optimus Princeps drept cel mai bun și mai grozav dintre împărații romani. O culme a acestei noi supra‑dimensionări și glorificări a fost atinsă în expoziția „Traiano. Construire l’Impero – Creare l’Europa” de la Roma (Museo dei Fori Imperiali 2017–2018). Traian este aici arătat ca un întemeietor al Imperiului și creator al Europei. Catalogul care însoțea această expoziție (Traiano. Construire l’Impero.

+ info
ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020

  Noua carte scoasă de Călin Hentea la editura clujeană Mega, „România. Album de istorie postdecembristă, 1990–2020”, oferă o antrenantă incursiune imagistică și imagologică (sprijinită de textul contextualizant) în trecutul nostru foarte recent, pe care riscăm să-l uităm rapid. (...)

+ info
BOIERI AI MOLDOVEI ÎNAINTE ŞI ÎN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE

   Între gesturile de omagiere a marelui voievod la împlinirea a patru secole de la plecarea în veşnicie, în 1904, s-a înscris elaborarea unei sinteze a domniei lui Ștefan cel Mare de către Nicolae Iorga.

+ info
Între două lumi. Clujul în cărți poștale 1918-1945

   Plimbarea începe la gară, poarta de intrare a aproape tuturor vizitatorilor Clujului interbelic, continuă pe Calea Regelui Ferdinand, care duce de la gară spre centrul orașului, urmează apoi obiectivele principale ale pieței centrale (Piața Unirii), mai cu seamă grupul statuar al regelui Matia Corvin și Lupa Capitolina, străzile „cetății universitare” (Kogălniceanu – fosta Uliță a Lupilor, strada Universității, strada Avram Iancu), ducând apoi de-a lungul Căii Regina Maria spre piețele Ștefan cel Mare și Cuza-Vodă, unde se găsesc Teatrul Național și Catedrala Ortodoxă,

+ info
NICOLAE CEAUŞESCU ŞI „CREATORII DIN DOMENIUL CINEMATOGRAFIEI” MOMENTUL 5 MARTIE 1971

   Utilizarea cinematografiei, a filmului istoric în primul rând, ca instrument de propagandă a devenit aproape un loc comun în cea de-a doua jumătate a secolului al XX‑lea. Regimurile totalitare au fost şi sunt în prim planul distorsionării trecutului în favoarea prezentului, însă nu sunt singurele întrucât şi regimurile democratice, aici fenomenul nu este neapărat controlat politic, consemnează asemenea derapaje bolnăvicioase.

+ info
SERVITORII STATULUI. FUNCŢIONARI, FUNCŢII ŞI FUNCŢIONARISM ÎN ROMÂNIA MODERNĂ (1830–1948)

   Istoria administraţiei şi a funcţionarilor publici în România secolelor al XIX‑lea şi al XX‑lea suscită în ultimii ani un interes crescând, nu doar din partea specialiştilor în drept şi a istoricilor, ci şi a cercetătorilor din domeniul ştiinţelor politice, sociologiei, antropologiei şi chiar a publicului larg. Aprofundarea unor teme ca istoria statului român, a administraţiei (inclusiv locale), a elitelor politice şi administrative, a diverselor grupuri socio‑profesionale, a relaţiilor cetăţeni‑administraţie şi guvernaţi‑guvernanţi etc.

+ info
DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info
Ludovico Gritti. Un prinț venețian în Transilvania în serviciul lui Soliman Magnificul

   Format în condiții și împrejurări complexe, printr-un proces care a debutat prin înfrângerea regatului Ungariei la Mohács în anul 1526, principatul semiautonom al Transilvaniei, aflat sub suzeranitate turcească, a jucat un rol important în Europa Centrală și de Răsărit timp de un veac și jumătate.
Au existat și există, din fericire, preocupări ale istoricilor de-a înțelege, pe baza izvoarelor documentare studiate și interpretate, condițiile politice, militare, economice și culturale care au favorizat geneza acestui stat succesoral regatului angevin.

+ info