Arhitectul Ferenc Sztarill la Oradea

De aceeași autori...

Oradea 1900. Un ghid de arhitectură

Oraşul Oradea, prin arhitectura sa de la începutul secolului al XX-lea, ocupă un loc bine definit pe harta oraşelor cu arhitectură Secession / Art Nouveau din Europa Centrală şi din România. Prin acest albumghid am dorit să pun în evidenţă, să ilustrez patrimoniul arhitectural, fondul construit al oraşului, din perioada 1898-1920.

+ info
Case și căsuțe din Oradea Mare. Un pomelnic neisprăvit.

            Volumul completează seria „Arhitectură şi locuire în Oradea la începutul secolului al XX-lea” (începută în anul 2010) şi îşi propune să prezinte clădirile destinate locuirii, tipologia lor, concepţia despre modul de locuire şi organizare a locuinţei având ca punct de pornire proiectele inițiale depistate în arhive. Aceste proiecte pun în lumină concepţia epocii despre un mod de locuire, nivelul de confort, aşteptările şi pretenţiile comanditarului.

+ info

De la aceeași editură...

Oradea 1900. Un ghid de arhitectură

Oraşul Oradea, prin arhitectura sa de la începutul secolului al XX-lea, ocupă un loc bine definit pe harta oraşelor cu arhitectură Secession / Art Nouveau din Europa Centrală şi din România. Prin acest albumghid am dorit să pun în evidenţă, să ilustrez patrimoniul arhitectural, fondul construit al oraşului, din perioada 1898-1920.

+ info
România şi Afganistan. Șase decenii de relaţii diplomatice

Parcurgând cartea doamnei Andreea Mănăilă, cititorul, atât cel avizat, cât și cel doritor să cunoască tema, va constata că are în față o contribuție esențială pentru înțelegerea evoluției relațiilor româno-afgane. Mai mult, autoarea îl ajută pe cititor să descifreze cauzele crizei societății afgane, a legăturilor talibanilor cu terorismul internațional, motivele eșecului construcției unei societăți cu democrație similară statelor occidentale în Afganistan.

- Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea

+ info
ARMATA ROMÂNĂ PE FRONTUL DE EST IN IMAGINI (1941-1944)

  La 80 de ani de la declanșarea operațiunii „Barbarossa” (22 iunie 1941), participarea armatei române la operațiunile militare de pe Frontul de Est constituie, în continuare, o temă insuficient tratată în cadrul istoriografiei. Este cunoscut faptul că după încheierea ostilităților, în contextul comunizării și sovietizării României, scrisul istoric din țara noastră a fost supus unei drastice cenzuri informaționale și ideologice, fapt ce a condus, practic, la o suprimare a memoriei confruntării militare de pe Frontul de Răsărit.

+ info
  •  
  • 1 of 60