DREGĂTORI LA HOTATUL ȚĂRII MOLDOVEI CU TRANSILVANIA. VORNICII OCOLULUI DOMNESC CÂMPULUNG (MOLDOVENESC) (SEC. XVI-XVIII)

DREGĂTORI LA HOTATUL ȚĂRII MOLDOVEI CU TRANSILVANIA. VORNICII OCOLULUI DOMNESC CÂMPULUNG (MOLDOVENESC) (SEC. XVI-XVIII)
Pret: 
55,00 lei (-10,65%)
49,14 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2021
Nr. pagini: 
558
Format: 
B5
ISBN: 
9786060203179

„Cartea este un model de tratare a unei vechi instituţii din Țara de Sus a Moldovei, până la ocuparea Bucovinei de către Habsburgi, în 1775. Perioada tratată cuprinde deceniile de final ale Evului Mediu şi aproape două secole din Epoca Modernă.” (Ioan-Aurel Pop)

„Vornicii de Câmpulung (Moldovenesc) au avut de îndeplinit un rol deosebit la fruntariile de vest ale Țării Moldovei. Din sursele istorice cercetate, reiese că aceştia erau răspunzători de paza hotarelor Moldovei. Tot ei au trebuit să întreţină relaţii politico-diplomatice şi economice bune cu juzii-primari din oraşul Bistriţa, pentru ca schimburile şi tranzacţiile economice dintre Transilvania şi Moldova să fie fructuoase şi lipsite de impedimente. Tot în sarcina vornicilor figura urmărirea, prinderea şi pedepsirea hoţilor care au activat la hotarul dintre Moldova şi Transilvania. Nu în ultimul rând, vornicii de Câmpulung, pentru a îndeplini atribuţiile cu care au fost investiţi de către domnie, au avut în subordinea lor un aparat administrativ complex, format din vameşi, namestnici, vatamani de sat, dieci, oameni buni şi bătrâni etc.” (din „Introducere”)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PICTURA ROMÂNEASCĂ DE CULT ÎN BIHORUL SECOLELOR AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA

„Cartea de faţă, Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, prezintă cel puţin două trăsături fundamentale care merită reliefate. Mai întâi, sunt evidenţiate, într‑o lumină intelectuală generoasă, atât determinările sociale, economice şi spirituale din respectiva perioadă, cât şi modul în care arta religioasă românească a răspuns cu largheţea conceptuală specifică acestora, scoţând mereu la suprafaţă conştiinţa artistică (inclusiv cea populară) care a tradus vizual aceste nevoi.

+ info
SIGILIILE ŞI PRACTICILE SIGILARE ALE LOCURILOR DE ADEVERIRE DIN TRANSILVANIA ŞI COMITATELE ÎNVECINATE ÎN SECOLELE XIII-XIV

„Produs al unei perioade de intensă fermentare emblematică, sigiliul s-a articulat drept un instrument conex culturii scrise medievale de natură pragmatică, cu rolul de a-i confirma destinatarului […] certitudinea că înscrisurile cărora i se alătură […] oglindeau voința, constatările sau înfăptuirile posesorului său, fie că acesta reprezenta o instituție cu proiecție individuală sau colectivă, fie documentele redactate fuseseră emise și sigilate exclusiv în nume propriu.

+ info
PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

  „Instaurarea regimului comunist în România a generat cea mai dură prigoană asupra Bisericii Romano- Catolice – într-o societate remodelată în spiritul măsurilor represive aplicate în Uniunea Sovietică condusă de către I. V. Stalin – din întreg blocul răsăritean al statelor comuniste.

+ info
  •  
  • 1 of 25