DREGĂTORI LA HOTATUL ȚĂRII MOLDOVEI CU TRANSILVANIA. VORNICII OCOLULUI DOMNESC CÂMPULUNG (MOLDOVENESC) (SEC. XVI-XVIII)

DREGĂTORI LA HOTATUL ȚĂRII MOLDOVEI CU TRANSILVANIA. VORNICII OCOLULUI DOMNESC CÂMPULUNG (MOLDOVENESC) (SEC. XVI-XVIII)
Pret: 
60,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2021
Nr. pagini: 
558
Format: 
B5
ISBN: 
9786060203179

„Cartea este un model de tratare a unei vechi instituţii din Țara de Sus a Moldovei, până la ocuparea Bucovinei de către Habsburgi, în 1775. Perioada tratată cuprinde deceniile de final ale Evului Mediu şi aproape două secole din Epoca Modernă.” (Ioan-Aurel Pop)

„Vornicii de Câmpulung (Moldovenesc) au avut de îndeplinit un rol deosebit la fruntariile de vest ale Țării Moldovei. Din sursele istorice cercetate, reiese că aceştia erau răspunzători de paza hotarelor Moldovei. Tot ei au trebuit să întreţină relaţii politico-diplomatice şi economice bune cu juzii-primari din oraşul Bistriţa, pentru ca schimburile şi tranzacţiile economice dintre Transilvania şi Moldova să fie fructuoase şi lipsite de impedimente. Tot în sarcina vornicilor figura urmărirea, prinderea şi pedepsirea hoţilor care au activat la hotarul dintre Moldova şi Transilvania. Nu în ultimul rând, vornicii de Câmpulung, pentru a îndeplini atribuţiile cu care au fost investiţi de către domnie, au avut în subordinea lor un aparat administrativ complex, format din vameşi, namestnici, vatamani de sat, dieci, oameni buni şi bătrâni etc.” (din „Introducere”)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

NICOLAE CEAUŞESCU ŞI „CREATORII DIN DOMENIUL CINEMATOGRAFIEI” MOMENTUL 5 MARTIE 1971

   Utilizarea cinematografiei, a filmului istoric în primul rând, ca instrument de propagandă a devenit aproape un loc comun în cea de-a doua jumătate a secolului al XX‑lea. Regimurile totalitare au fost şi sunt în prim planul distorsionării trecutului în favoarea prezentului, însă nu sunt singurele întrucât şi regimurile democratice, aici fenomenul nu este neapărat controlat politic, consemnează asemenea derapaje bolnăvicioase.

+ info
SERVITORII STATULUI. FUNCŢIONARI, FUNCŢII ŞI FUNCŢIONARISM ÎN ROMÂNIA MODERNĂ (1830–1948)

   Istoria administraţiei şi a funcţionarilor publici în România secolelor al XIX‑lea şi al XX‑lea suscită în ultimii ani un interes crescând, nu doar din partea specialiştilor în drept şi a istoricilor, ci şi a cercetătorilor din domeniul ştiinţelor politice, sociologiei, antropologiei şi chiar a publicului larg. Aprofundarea unor teme ca istoria statului român, a administraţiei (inclusiv locale), a elitelor politice şi administrative, a diverselor grupuri socio‑profesionale, a relaţiilor cetăţeni‑administraţie şi guvernaţi‑guvernanţi etc.

+ info
DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
GHETOUL DIN ORADEA (1944). O SCURTĂ ISTORIE

Progresul general al umanității în secolul al XX‑lea a avut, ca întotdeauna, reversul său întunecat, datorat episoadelor sale tragice, între care Shoah‑ul (Holocaustul), cu scopul său final, distrugerea evreimii europene.

+ info
  •  
  • 1 of 26