IPOSTAZE ALE IDEOLOGIEI LEGIONARE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ (1927–1938)

IPOSTAZE ALE IDEOLOGIEI LEGIONARE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ (1927–1938)
Pret: 
60,00 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
491
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-213-4

„Elaborarea unui demers academic centrat asupra dimensiunii ideologice a Legiunii „Arhanghelului Mihail”, un subiect marcat de controverse intelectuale persistente, comportând o încărcătură istorică descifrabilă în receptarea sa critică în decursul deceniilor, beneficiază în contextul contemporan de circumstanţe mai favorabile decât oricând în trecut. Evoluţiile spectaculoase ale ultimilor ani în studiile dedicate fascismului, reverberante în istoriografia legionarismului, oferă în prezent imaginea unui câmp al cercetării supus unei expansiuni dinamice, un spaţiu ştiinţific în interiorul căruia contribuţiile productive, echidistante au devenit reperele prevalente, în vreme ce intervenţiile partizane, teleologice, fie acestea demonizatoare sau apologetice, au fost reduse la un statut marginal. Implicit, graduala recalibrare a orizontului istoriografic a deschis calea perspectivelor interesate în mod ingenuu de aprofundarea temeinică a unui fenomen care a constituit deopotrivă un episod marcant al trecutului naţional şi una dintre expresiile relevante ale unei forţe istorice determinante pentru traiectoria primei jumătăţi a secolului XX.” din Introducere

CUPRINS

INTRODUCERE

I. CONSIDERAŢII ASUPRA ISTORIOGRAFIEI FASCISMULUI ŞI LEGIONARISMULUI
I.1. Istoriografia fascismului
I.2. Istoriografia legionarismului

II. REPREZENTAREA ANTAGONICĂ A ALTERITĂŢII ÎN LEGIONARISM
II.1. Anticomunismul
II.1.1. Originile activiste ale anticomunismului legionar
II.1.2. Ofensiva doctrinară anticomunistă a legionarismului
II.1.3. Substraturile escatologice ale anticomunismului legionar
II.2. Antidemocraţia
II.2.1. Asaltul teoretic antidemocratic al legionarismului
II.2.2. Formulele ideologice ale antipoliticianismului legionar
II.2.3. Proiectul naţional antidemocratic al legionarismului
II.3. Antisemitismul
II.3.1. Mitul conspiraţiei iudaice universale în imaginarul istoric legionar
II.3.2. Cadrele autohtone ale antisemitismului legionar
II.3.3. Profilul etniilor minoritare în ideologia legionară

III. EDIFICAREA IDENTITĂŢII GENERAŢIONALE A LEGIONARISMULUI
III.1. Clivajul generaţional
III.1.1. Tensiunile intergeneraţionale în viziunea legionarismului
III.1.2. Componenta generaţională în conflictul dintre legionarism şi cuzism
III.1.3. Dinamica intrageneraţională în gândirea legionară
III.2. Elita generaţională
III.2.1. Mesianismul generaţional al legionarismului
III.2.2. Coordonatele elitare ale tinerei generaţii în legionarism
III.3. Liderul carismatic
III.3.1. Ipostaza autoreferenţială a liderului carismatic legionar
III.3.2. Proiecţia hagiografică a autorităţii carismatice în legionarism
III.3.3. Poziţia liderului carismatic în ansamblul ideologiei legionare
III.4. Tema generaţională între ideologie şi practică. Studiu de caz: Legiunea „Arhanghelului Mihail” şi Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini din România

IV. STRUCTURAREA ORIZONTULUI TEMPORAL AL LEGIONARISMULUI
IV.1. Trecutul mitic
IV.1.1. Semnificarea teritoriului ancestral al naţiunii în legionarism
IV.1.2. Redimensionarea trecutului premodern în grila istorică legionară
IV.2. Modernitatea destructurantă
IV.2.1. Codificarea ideologică a proiectului modern generic în legionarism
IV.2.2. Evaluarea tiparelor moderne autohtone din perspectiva legionarismului
IV.3. Prezentul anomic
IV.3.1. Arhetipul crizei istorice în concepţia legionarismului
IV.3.2. Turnura temporală fascistă în imaginarul istoric legionar
IV.4. Viitorul utopic
IV.4.1. Sensurile revoluţiei naţionale în ideologia legionară
IV.4.2. Valenţele revoluţiei antropologice în legionarism
IV.5. Transcendentul redemptoriu
IV.5.1. Normativitatea sacrificiului martiric în gândirea legionară
IV.5.2. Reperele sacre ale scenariului escatologic legionar

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
  •  
  • 1 of 27