ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020

ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020
Autori: 
Cuprins: 
Pret: 
110,00 lei (-15,00%)
93,50 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
218
Format: 
A4
ISBN: 
9786060205395

  Noua carte scoasă de Călin Hentea la editura clujeană Mega, „România. Album de istorie postdecembristă, 1990–2020”, oferă o antrenantă incursiune imagistică și imagologică (sprijinită de textul contextualizant) în trecutul nostru foarte recent, pe care riscăm să-l uităm rapid. (...)

  Ca și albumul anterior, cel de față se deschide cu un capitol substanțial de „Repere cronologice”, ilustrat adecvat cu imagini adunate de autor: decupaje din presa românească și străină, cărți poștale (unele proiectate chiar de Călin Hentea), fluturași, afișe, calendare și pliante electorale, fotografii realizate în mare parte de autor etc.

  Cititorii cinefili vor descoperi cu plăcere trimiteri la revistele de cinema de după 1989 (de la „Noul Cinema”, trecând prin „Republik”, seria se încheie cu „Film”, publicația trimestrială editată de Uniunea Cineaștilor din România începând din 2013), dar și la filme importante ale unor regizori precum Marian Crișan – al cărui remarcabil lungmetraj de debut din 2010, „Morgen”, anticipează cu cinci ani criza emigranților din Orientul Mijlociu ajunși în Europa –, Cristian Mungiu și Călin Peter Netzer.

  Mihai Fulger, „Cartoane colorate din vremuri tulburate” în Adevărul, (https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/cartoane-colorate-din-vremuri-tul...)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
  •  
  • 1 of 27