ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020

ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020
Autori: 
Cuprins: 
Pret: 
110,00 lei (-15,00%)
93,50 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
218
Format: 
A4
ISBN: 
9786060205395

  Noua carte scoasă de Călin Hentea la editura clujeană Mega, „România. Album de istorie postdecembristă, 1990–2020”, oferă o antrenantă incursiune imagistică și imagologică (sprijinită de textul contextualizant) în trecutul nostru foarte recent, pe care riscăm să-l uităm rapid. (...)

  Ca și albumul anterior, cel de față se deschide cu un capitol substanțial de „Repere cronologice”, ilustrat adecvat cu imagini adunate de autor: decupaje din presa românească și străină, cărți poștale (unele proiectate chiar de Călin Hentea), fluturași, afișe, calendare și pliante electorale, fotografii realizate în mare parte de autor etc.

  Cititorii cinefili vor descoperi cu plăcere trimiteri la revistele de cinema de după 1989 (de la „Noul Cinema”, trecând prin „Republik”, seria se încheie cu „Film”, publicația trimestrială editată de Uniunea Cineaștilor din România începând din 2013), dar și la filme importante ale unor regizori precum Marian Crișan – al cărui remarcabil lungmetraj de debut din 2010, „Morgen”, anticipează cu cinci ani criza emigranților din Orientul Mijlociu ajunși în Europa –, Cristian Mungiu și Călin Peter Netzer.

  Mihai Fulger, „Cartoane colorate din vremuri tulburate” în Adevărul, (https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/cartoane-colorate-din-vremuri-tul...)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info
MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info