ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA
Pret: 
140,00 lei (-15,00%)
119,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
584
Format: 
A4
ISBN: 
ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat. Din păcate, istoricii au reușit să calce apăsat pe urmele acestui trend, ca și când erau de admis mari rupturi între ce l-a precedat și tot ceea ce i-a urmat; ori, și mai clar, între lumea lui și cea care l-a înconjurat (Transilvania, Polonia, muntenii, tătarii și turcii). Este imposibil să zăbovești asupra unui timp istoric fără să-i admiți, constați și să-i respecți materialitățile. Toate faptele lasă „urme”, pioșenia „se manifestă”, gândurile reale nu se pot confirma decât dacă „au dovezi”. Ce să mai discutăm despre condiții de trai, luptă, împletire ori opoziție față de natură? Așadar, trebuie să trecem prin multe, dar nu toate, ca să ne apropiem de suporturile pământene ale domniei lui Ștefan cel Mare. Și parcă Moldova prinde alte contururi... Construcția derulată în volum va încerca să argumenteze dacă era nevoie de un asemenea tip de cercetare.

De aceeași autori...

DICŢIONAR DE CASTELOLOGIE

Pentru precomenzile făcute până în data de 24 august 2020 doritorii vor primi cărțile cu dedicație și autograf din partea autorului.

+ info
CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU

Volumul este o sinteză a istoriografiei medievale care pune accentul pe cultura materială a elitelor din Transilvania în perioada Evului Mediu.
Această lucrare surprinde pentru început apariția elitelor și a centrelor de producție a bunurilor din Transilvania Evului Mediu, continuând mai apoi cu locurile unde își desfășurau activitatea elitele, ca în final să se concentreze pe averi și familiile de materiale, respectiv bunuri.

+ info

De la aceeași editură...

NICOLAE CEAUŞESCU ŞI „CREATORII DIN DOMENIUL CINEMATOGRAFIEI” MOMENTUL 5 MARTIE 1971

   Utilizarea cinematografiei, a filmului istoric în primul rând, ca instrument de propagandă a devenit aproape un loc comun în cea de-a doua jumătate a secolului al XX‑lea. Regimurile totalitare au fost şi sunt în prim planul distorsionării trecutului în favoarea prezentului, însă nu sunt singurele întrucât şi regimurile democratice, aici fenomenul nu este neapărat controlat politic, consemnează asemenea derapaje bolnăvicioase.

+ info
SERVITORII STATULUI. FUNCŢIONARI, FUNCŢII ŞI FUNCŢIONARISM ÎN ROMÂNIA MODERNĂ (1830–1948)

   Istoria administraţiei şi a funcţionarilor publici în România secolelor al XIX‑lea şi al XX‑lea suscită în ultimii ani un interes crescând, nu doar din partea specialiştilor în drept şi a istoricilor, ci şi a cercetătorilor din domeniul ştiinţelor politice, sociologiei, antropologiei şi chiar a publicului larg. Aprofundarea unor teme ca istoria statului român, a administraţiei (inclusiv locale), a elitelor politice şi administrative, a diverselor grupuri socio‑profesionale, a relaţiilor cetăţeni‑administraţie şi guvernaţi‑guvernanţi etc.

+ info
DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
GHETOUL DIN ORADEA (1944). O SCURTĂ ISTORIE

Progresul general al umanității în secolul al XX‑lea a avut, ca întotdeauna, reversul său întunecat, datorat episoadelor sale tragice, între care Shoah‑ul (Holocaustul), cu scopul său final, distrugerea evreimii europene.

+ info
  •  
  • 1 of 26