Catalog general
Recomandarea de a realiza această carte am primit-o la sfârșitul anului 1999 de la Ministerul Culturii din România.
„Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.
My genuine love and passion for the Queen has been materialized in two volumes, one published in 2021, entitled Taină și sens în Povestea vieții mele, capodopera MARIEI, Regina României. Analiză narativ-discursivă, by Curtea Veche, București and the one you start flipping through its pages right now, both representing genuine approaches with direct reference to Marie’s writing talent.
„Cartea de față abordează un subiect care poată să surprindă cititorul. Importanța cercetărilor dedicate romilor nu cred că mai trebuie justificată. Romii reprezintă o componentă a peisajului istoric, social sau cultural din România, care merită toată atenția cercetării, așa după cum merită și maghiarii, sașii, evreii sau, în calitatea lor de populație majoritară, înșiși românii. Pentru cercetătorul științific, toate subiectele care pot fi trecute prin filtrul analizei științifice sunt la fel de legitime.
Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.
Această carte conține 100 de articole fascinante despre cele mai vii simboluri ale Ucrainei – de la cele oficiale, cum ar fi simbolurile naționale, emblema și steagul național, până la cele populare, precum borșul și horilka; principalele orașe ucrainene, personalități istorice remarcabile, cele mai populare feluri de mâncare ale bucătăriei naționale, produse de artizanat, frumuseți naturale și realizări în domeniul științei și tehnologiei.
Pornind de la experiența proprie, datorată profesiei sale, și fiind martor la toate schimbările și provocările petrecute în domeniu în perioada postcomunistă, Septimiu Moga a început să studieze istoria băncilor românești din România. În primul rând, atenția sa a fost îndreptată asupra băncilor transilvănene, cu accent asupra celor clujene din perioada interbelică, până la finalul crizei economice, subiect asupra căruia a stăruit în ultimii ani și a rezultat volumul de față.
Istoriografia carcerală s-a îmbogățit cu un nou volum dedicat memoriei foștilor deținuți politic care au suferit în temnițele Gulagului românesc. Autoarea, în această primă etapă a amplului său proiect de redactare a unui dicționar, a reușit să creioneze 101 medalioane ale unor bihoreni care au trecut prin calvarul închisorilor comuniste, care au cunoscut deportările, prigoana și alte forme de represiune ale regimului de sorginte sovietic.
Secuii (grup etnografic maghiar redutabil) au rămas ultima insulă maghiară, într-o Transilvanie care și-a pierdut treptat caracterul policrom, acel caracter care i-a asigurat specificitatea. Sașii aproape au dispărut, lăsând Ardealul infinit mai sărac. Secuii/Maghiarii din aceeași zonă, încearcă să-și conserve identitatea și limba. Mentalități care se ciocnesc, educații și istorii alternative, paralele, intrate adesea în coliziune.
Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.