ALIANȚA MILITARĂ ROMÂNO-POLONĂ ÎN GEOPOLITICA EUROPEI CENTRAL-RĂSĂRITENE (1919–1939)

Autori:

Daniel Hrenciuc

Pret:

30,00 lei

TVA Inclus

În stoc (2 buc.)

Domeniul:

Istorie, istoria artei & fotografie

Editura:

MEGA

An aparitie:

2018

Nr. pagini:

224

Format:

ISBN:

978-606-543-985-6

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GEOPOLITICA: ȘCOLI ȘI OBIECTIVE

CAPITOLUL II. SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC – REPERE FUNDAMENTALE
II.1. Forma statului
II.2. Teritoriul terestru
II.3. Frontierele 30

CAPITOLUL III. ROMÂNIA ȘI POLONIA ÎN CONTEXT CENTRAL-EUROPEAN DUPĂ 1918

CAPITOLUL IV. PREMISELE GEOPOLITICE ALE ALIANȚEI ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL V. SCENARII ȘI IPOTEZE STRATEGICE ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL VI. CONFERINȚE MILITARE ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL VII. RELAȚIILE ROMÂNO-POLONE ÎN CONTEXTUL POLITICII CELEI DE A TREIA EUROPE

CAPITOLUL VIII. CRIZA POLONEZĂ ȘI DECLANȘAREA CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

CAPITOLUL IX. CONSECINȚELE GEOPOLITICE ALE DESTRĂMĂRII POLONIEI ASUPRA REGATULUI ROMÂN

CONCLUZII

ANEXE

SUMMARY

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

De aceeași autori...

PATRIARHUL MIRON CRISTEA VS RELAȚIILE ROMÂNO-POLONE ÎN ANII '30. CONTRIBUȚII + info

ÎN UMBRA SECURITĂŢII: EMIGRAREA GERMANILOR DIN ROMÂNIA (1962–1989)

„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.

+ info

FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR

CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina

CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor

+ info

EVOLUŢIA COMUNITĂŢII EVREIEȘTI DIN RĂDĂUŢI ÎNTRE 1918–1940

Cuprins

INTRODUCERE

STUDIU DOCUMENTAR

Cultura și spiritualitatea evreimii rădăuțene

CONCLUZII

NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI

DOCUMENTE

+ info

De la aceeași editură...

ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info

TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info

METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info