FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE

FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
Pret: 
30,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
282
Format: 
B5
ISBN: 
978‑606‑543‑987‑0

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR

CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina

CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor

CAPITOLUL IV. IANCU FLONDOR: EROUL UNIRII BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂN
IV.1. Originile
IV.2. Educația
IV.3. Căsătoria
IV.4. Implicarea în viața politică
IV.5. România în timpul neutralității
IV.6. Memoriul lui Iancu Flondor
IV.8. Intrarea României în război

CAPITOLUL V. UNIREA BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂN

CAPITOLUL VI . ACTIVITATEA LUI IANCU FLONDOR ÎN CALITATE DE MINISTRU DELEGAT PENTRU BUCOVINA ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ACESTEIA ÎN REGATUL ROMÂN
VI.1. Criza bucovineană
VI.2. Demisia lui Iancu Flondor
VI.3. Adunarea comunităților etnice de la Cernăuți (2 iunie 1919)

CAPITOLUL VII. MOARTEA LUI IANCU FLONDOR ȘI MOȘTENIREA SA POLITICĂ ȘI CIVICĂ

CAPITOLUL VIII. NICOLAE (NICU) FLONDOR, PRIMAR AL MUNICIPIULUI CERNĂUȚI
VIII.1. Activitatea politică

CAPITOLUL IX. CONSTANTIN ȘI RADU FLONDOR, DIPLOMAȚI ÎN SLUJBA REGATULUI ROMÂNIEI ÎNTREGITE 108
IX.1. Constantin Flondor – mareșal al Curții Regale
IX.2. Radu Flondor – diplomat al Regatului Român

CAPITOLUL X. ȘERBAN FLONDOR – ARISTOCRATUL UITAT

CAPITOLUL XI. NEAGOE FLONDOR: FRUNTAȘ LEGIONAR

CAPITOLUL XII. GHEORGHE FLONDOR, REZIDENT REGAL AL ȚINUTULUI SUCEAVA
XII.1. 28 iunie 1940: cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și Ținutului Herța Uniunii Sovietice
XII.2. Admnistrația sovietică în partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța (1940–1941)
XII.3. Reinstaurarea administrației românești în Basarabia, partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța (1941–1944)
XII.4. Tratatul de Paris (1947) și împărțirea Bucovinei între URSS și România

CAPITOLUL XIII. FAMILIA FLONDOR ÎN CONTEXTUL REPRESIUNII COMUNISTE PREMERGĂTOARE INSTAURĂRII REGIMULUI TOTALITAR ÎN ROMÂNIA

CAPITOLUL XIV. ALEXANDRU, BARON DE FLONDOR, ÎN VIZORUL SECURITĂȚII

CONCLUZII

SUMMARY

ANEXE DOCUMENTARE
Anexa 1
Anexa nr. 2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ALBUM FOTO

De aceeași autori...

PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

  „Instaurarea regimului comunist în România a generat cea mai dură prigoană asupra Bisericii Romano- Catolice – într-o societate remodelată în spiritul măsurilor represive aplicate în Uniunea Sovietică condusă de către I. V. Stalin – din întreg blocul răsăritean al statelor comuniste.

+ info
ÎN UMBRA SECURITĂŢII: EMIGRAREA GERMANILOR DIN ROMÂNIA (1962–1989)

„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.

+ info
EVOLUŢIA COMUNITĂŢII EVREIEȘTI DIN RĂDĂUŢI ÎNTRE 1918–1940

Cuprins

INTRODUCERE

STUDIU DOCUMENTAR

Cultura și spiritualitatea evreimii rădăuțene

CONCLUZII

NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI

DOCUMENTE

+ info

De la aceeași editură...

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
  •  
  • 1 of 27