CONFIDENȚIAL. GERMANII DIN ROMÂNIA VERSUS CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS, 1946

CONFIDENȚIAL. GERMANII DIN ROMÂNIA VERSUS CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS, 1946
Pret: 
25,00 lei
TVA Inclus
În stoc (4 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2017
Nr. pagini: 
230
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-543-868-2

 

Cuprins

INTRODUCERE 7

STUDIU DOCUMENTAR 11

Germanii din România în perioada interbelică. Scurte considerații 67

Strămutarea germanilor din România în cel de Al Treilea Reich 88

Oficializarea Grupului Etnic German din România 97

Deportarea germanilor la munca forțată în Uniunea Sovietică 104

Germanii din România după 1945: un statut juridic vulnerabil 118

Germanii din România și Conferința de Pace de la Paris, 1946 122

CONCLUZII 127

DOCUMENTE 131

Documentul nr. 1. Confidențial. Naționalitatea germană din România. Material pentru Conferința Păcii. 1 martie 1946. Documentar 131

Documentul nr. 2. Notă despre Germanii din România 179

Documentul nr. 3. Problema repatrierii cetăţenilor români de origine germană (saşi, şvabi) 188

ABSTRACT 217

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 221

De aceeași autori...

MAGHIARII ÎN BUCOVINA (1774–1941)

    Bucovina Istorică – parte a statului medieval Moldova, anexată în 1774 de către Imperiul Habsburgic – a fost colonizată de către autorităţile austriece cu numeroase grupuri etnice şi confesionale în urma unei politici pragmatice în plan demografic, politic, economic, social şi confesional.

+ info
PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

  „Instaurarea regimului comunist în România a generat cea mai dură prigoană asupra Bisericii Romano- Catolice – într-o societate remodelată în spiritul măsurilor represive aplicate în Uniunea Sovietică condusă de către I. V. Stalin – din întreg blocul răsăritean al statelor comuniste.

+ info
ÎN UMBRA SECURITĂŢII: EMIGRAREA GERMANILOR DIN ROMÂNIA (1962–1989)

„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.

+ info

De la aceeași editură...

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info
MAGHIARII ÎN BUCOVINA (1774–1941)

    Bucovina Istorică – parte a statului medieval Moldova, anexată în 1774 de către Imperiul Habsburgic – a fost colonizată de către autorităţile austriece cu numeroase grupuri etnice şi confesionale în urma unei politici pragmatice în plan demografic, politic, economic, social şi confesional.

+ info
PICTORII TRANSILVANIEI MEDIEVALE (CCA 1300–1600). UN DICȚIONAR

    „Anonim transilvănean”: aceasta era, și încă este, eticheta cea mai frecvent întâlnită în legătură cu picturile vechi transilvănene expuse sau păstrate în muzee și colecții din România și din străinătate. Artiștii locului de dinaintea anului 1600, doar arareori au o identitate proprie alta decât cea artistică revelată de opere. Cele câteva nume menționate recurent în literatura de specialitate sunt clar dominate de numărul „meșterilor” anonimi.

+ info
Natură și imperiu în Egiptul otoman

„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte.

+ info
  •  
  • 1 of 25