ALIANȚA MILITARĂ ROMÂNO-POLONĂ ÎN GEOPOLITICA EUROPEI CENTRAL-RĂSĂRITENE (1919–1939)

ALIANȚA MILITARĂ ROMÂNO-POLONĂ ÎN GEOPOLITICA EUROPEI CENTRAL-RĂSĂRITENE (1919–1939)
Pret: 
30,00 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
224
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-543-985-6

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GEOPOLITICA: ȘCOLI ȘI OBIECTIVE

CAPITOLUL II. SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC – REPERE FUNDAMENTALE
II.1. Forma statului
II.2. Teritoriul terestru
II.3. Frontierele 30

CAPITOLUL III. ROMÂNIA ȘI POLONIA ÎN CONTEXT CENTRAL-EUROPEAN DUPĂ 1918

CAPITOLUL IV. PREMISELE GEOPOLITICE ALE ALIANȚEI ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL V. SCENARII ȘI IPOTEZE STRATEGICE ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL VI. CONFERINȚE MILITARE ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL VII. RELAȚIILE ROMÂNO-POLONE ÎN CONTEXTUL POLITICII CELEI DE A TREIA EUROPE

CAPITOLUL VIII. CRIZA POLONEZĂ ȘI DECLANȘAREA CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

CAPITOLUL IX. CONSECINȚELE GEOPOLITICE ALE DESTRĂMĂRII POLONIEI ASUPRA REGATULUI ROMÂN

CONCLUZII

ANEXE

SUMMARY

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

De aceeași autori...

EVOLUŢIA COMUNITĂŢII EVREIEȘTI DIN RĂDĂUŢI ÎNTRE 1918–1940

Cuprins

INTRODUCERE

STUDIU DOCUMENTAR

Cultura și spiritualitatea evreimii rădăuțene

CONCLUZII

NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI

DOCUMENTE

+ info
CONFIDENȚIAL. GERMANII DIN ROMÂNIA VERSUS CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS, 1946

 

Cuprins

INTRODUCERE 7

STUDIU DOCUMENTAR 11

Germanii din România în perioada interbelică. Scurte considerații 67

Strămutarea germanilor din România în cel de Al Treilea Reich 88

Oficializarea Grupului Etnic German din România 97

Deportarea germanilor la munca forțată în Uniunea Sovietică 104

Germanii din România după 1945: un statut juridic vulnerabil 118

Germanii din România și Conferința de Pace de la Paris, 1946 122

CONCLUZII 127

DOCUMENTE 131

+ info
ACASĂ, ÎN REICH? STRĂMUTAREA GERMANILOR DIN REGATUL ROMÂN

    Strămutarea germanilor din România a reprezentat un eveniment istoric esenţial din întreaga istorie a germanităţii din spaţiul românesc, cu precădere a Basarabiei, Bucovinei şi a Dobrogei. Acest fenomen a fost determinat de ample schimbări intervenite pe scena politică europeană, în special, în politica celui de Al Treilea Reich odată cu semnarea pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939).

+ info

De la aceeași editură...

PICTURA ROMÂNEASCĂ DE CULT ÎN BIHORUL SECOLELOR AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA

„Cartea de faţă, Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, prezintă cel puţin două trăsături fundamentale care merită reliefate. Mai întâi, sunt evidenţiate, într‑o lumină intelectuală generoasă, atât determinările sociale, economice şi spirituale din respectiva perioadă, cât şi modul în care arta religioasă românească a răspuns cu largheţea conceptuală specifică acestora, scoţând mereu la suprafaţă conştiinţa artistică (inclusiv cea populară) care a tradus vizual aceste nevoi.

+ info
SIGILIILE ŞI PRACTICILE SIGILARE ALE LOCURILOR DE ADEVERIRE DIN TRANSILVANIA ŞI COMITATELE ÎNVECINATE ÎN SECOLELE XIII-XIV

„Produs al unei perioade de intensă fermentare emblematică, sigiliul s-a articulat drept un instrument conex culturii scrise medievale de natură pragmatică, cu rolul de a-i confirma destinatarului […] certitudinea că înscrisurile cărora i se alătură […] oglindeau voința, constatările sau înfăptuirile posesorului său, fie că acesta reprezenta o instituție cu proiecție individuală sau colectivă, fie documentele redactate fuseseră emise și sigilate exclusiv în nume propriu.

+ info
PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

  „Instaurarea regimului comunist în România a generat cea mai dură prigoană asupra Bisericii Romano- Catolice – într-o societate remodelată în spiritul măsurilor represive aplicate în Uniunea Sovietică condusă de către I. V. Stalin – din întreg blocul răsăritean al statelor comuniste.

+ info
MEMORII DIN RĂZBOIUL 1941-1944

„Evenimentele petrecute pe frontul de Răsărit nu se cunosc nici astăzi, la opt decenii după declanșarea lor, decât într‑o măsură bine cumpănită. Vremurile au făcut ca acest subiect să nu poată fi abordat de istoriografia română întrucât era imposibil a discuta despre atacul împotriva sovieticilor, România fiind sub controlul URSS până cel puţin în decembrie 1989. Începând cu 1990 lucrurile au luat o întorsătură pozitivă și pentru istoriografia română, astfel că problematica războiului antisovietic a putut fi abordată deschis de istorici.

+ info