ACASĂ, ÎN REICH? STRĂMUTAREA GERMANILOR DIN REGATUL ROMÂN

ACASĂ, ÎN REICH? STRĂMUTAREA GERMANILOR DIN REGATUL ROMÂN
Pret: 
30,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
262
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-543-979-5

    Strămutarea germanilor din România a reprezentat un eveniment istoric esenţial din întreaga istorie a germanităţii din spaţiul românesc, cu precădere a Basarabiei, Bucovinei şi a Dobrogei. Acest fenomen a fost determinat de ample schimbări intervenite pe scena politică europeană, în special, în politica celui de Al Treilea Reich odată cu semnarea pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939). Eveniment geopolitic de o importanţă covârşitoare, înţelegerea Hitler-Stalin (cum mai este cunoscut pactul de neagresiune germano-sovietic, 23 august 1939) a stabilit o serie de schimbări fundamentale pentru spaţiul geopolitic al Europei Centrale şi Răsăritene, în cadrul cărora strămutarea germanilor din România, statele baltice ş.a. a reprezentat un obiectiv important pentru realizarea Planului General. Strămutarea germanilor din Regatul Român a reprezentat în sine un proces extrem de laborios, determinat de către interesele speciale ale celui de Al Treilea Reich enunţate de către Adolf Hitler la 6 octombrie 1939 şi materializate în practică de către Heinrich Himmler, cel care şi-a asumat responsabilitatea întregului proces.

De aceeași autori...

ÎN UMBRA SECURITĂŢII: EMIGRAREA GERMANILOR DIN ROMÂNIA (1962–1989)

„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.

+ info
FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR

CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina

CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor

+ info
EVOLUŢIA COMUNITĂŢII EVREIEȘTI DIN RĂDĂUŢI ÎNTRE 1918–1940

Cuprins

INTRODUCERE

STUDIU DOCUMENTAR

Cultura și spiritualitatea evreimii rădăuțene

CONCLUZII

NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI

DOCUMENTE

+ info

De la aceeași editură...

ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
  •  
  • 1 of 27