MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA
Pret: 
75,00 lei (-15,01%)
63,75 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
332
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-512-8

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei. Cunoștințele despre patrimoniul construit al ordinului au fost completate și ele cu date noi revelate în cadrul unor săpături arheologice preventive sau rest aurări realizate în ultimii ani. Lucrările de renovare întreprinse între anii 2010–2011 la Azilul de bătrâni din Bistrița, găzduit în fost a aripă de vest a claustrului dominican, apoi rest aurarea bisericii catolice din Sebeș în 2012 și cea începută în 2013 la clădirile conventului din Cluj au revelat detalii importante pentru cunoașterea istoriei construcțiilor. Totodată, digitizarea și publicarea online a unor fonduri din arhivele naționale românești și maghiare au înlesnit accesul la surse documentare cunoscute doar parțial din ediții de documente sau regest e, contribuind la conturarea unei perspective mai complexe și mai nuanțate asupra istoriei ordinului în Transilvania. Extinderea documentării și descoperirile materiale din ultimii ani au făcut necesară publicarea unei noi ediții în care au fost operate unele revizuiri și au fost aduse completări atât la partea de text cât și la ilustrație. Cuprinsul volumului a fost îmbogățit cu un capitol nou dedicat mișcării observante, care a influențat, printre altele, campaniile de reconstrucție întreprinse în a doua jumătate a secolului al XV‑lea și începutul celui următor de conventurile reformate din vicariat. (din „Introducere”)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info
ÎMPĂRATUL TRAIAN. O EPOCĂ A ISTORIEI UNIVERSALE

   Tendința glorificării domniei lui Traian asupra Imperiului Roman a fost adesea predominantă și a dat o nouă strălucire imaginii tradiționale a lui Optimus Princeps drept cel mai bun și mai grozav dintre împărații romani. O culme a acestei noi supra‑dimensionări și glorificări a fost atinsă în expoziția „Traiano. Construire l’Impero – Creare l’Europa” de la Roma (Museo dei Fori Imperiali 2017–2018). Traian este aici arătat ca un întemeietor al Imperiului și creator al Europei. Catalogul care însoțea această expoziție (Traiano. Construire l’Impero.

+ info