ICOANELE PE STICLĂ ŞI XILOGRAVURILE POPULARE DIN TRANSILVANIA ÎN VIZIUNEA LUI ION MUŞLEA

Autori:

Mihaela‑Corina Ilisan

Pret:

40,01 lei

TVA Inclus

În stoc furnizor

Domeniul:

Ethnologica

Editura:

MEGA

An aparitie:

2019

Nr. pagini:

266

Format:

ISBN:

978-606-020-118-2

INTRODUCERE

I. CERCETAREA PICTURII PE STICLĂ ȘI A XILOGRAVURII POPULARE ROMÂNEȘTI ÎN OGLINDA TIMPULUI
1.1. Cum se naște o artă?
1.2. De la negare, la acceptare – atestări documentare
1.3. Icoanele pe sticlă în atenția specialiștilor clujeni din perioada interbelică
1.4. Cercetări asupra icoanelor pe sticlă în cea de‑a doua jumătate a secolului al XX‑lea
1.5. Stadiul actual al cercetărilor

II. ION MUȘLEA – REPREZENTANT AL ȘCOLII ETNOLOGICE CLUJENE
2.1. Ion Mușlea (1899–1966) – coordonate ale vieții și operei
2.1.1. Anii de liceu
2.1.2. Anii de studenție
2.1.3. Perioada pariziană (1923–1925)
2.1.4. Anii 1925–1929
2.1.5. Director al Arhivei de Folkor a Academiei Române din Cluj (1930–1948)
2.1.6. Anii 1950–1966
2.2. Ion Mușlea și receptarea critică a posterității
2.3. Ion Mușlea și Arhiva de Folklor a Academiei Române
2.3.1. Pretext
2.3.2. Context
2.3.3. De le Idee… la Faptă

III. ION MUȘLEA – INIȚIATOR AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE A PICTURII PE STICLĂ ȘI A XILOGRAVURII POPULARE ROMÂNEȘTI
3.1. Etapa de Muzeu
3.1.1. Cum devine Nicula un „sat de pictori”?
3.1.2. Cine pictează pe sticlă?
3.1.3. Unde ajunge icoana pe sticlă și cum determină ea perpetuarea meșteșugului?
3.1.4. Cum se pictează?
3.1.5. Ce se pictează?
3.1.6. Icoanele pe sticlă – artă sau industrie casnică?
3.2. Etapa de arhivă
3.2.1. Corespondența

IV. XILOGRAVURILE POPULARE DE LA HĂȘDATE
4.1. Percepția în timp
4.2. Cum se naște gravura pe lemn la Hășdate?
4.3. Xilogravura și pictura populară pe sticlă – două reprezentări artistice în oglindă?
4.4. Meșteri gravori
4.5. Tehnica de lucru
4.6. Drumul stampelor
4.7. Tematica

V. COLECȚIA DE ICOANE PE STICLĂ „ION MUȘLEA” DE LA MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI DIN CLUJ‑NAPOCA

VI. ATELIER ICONOGRAFIC
6.1. Portrete ale Maicii Domnului în icoana pe sticlă
6.1.1. Pe scurt…
6.1.2. Originile icoanei
6.1.3. De la arta pe sticlă, la Maica Domnului
6.1.3.1. Hodighitria
6.1.3.2. Tipul celei care tronează (Kyriotissa)
6.1.3.3. Oranta
6.1.3.4. Eleusa
6.1.3.5. Precesta Jalnică
6.1.3.6. Buna Vestire
6.1.3.7. Adormirea Maicii Domnului
6.2. Icoana Răstignirii

ÎN LOC DE CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE

LISTA ILUSTRAȚIILOR

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info

GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info

NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info

MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info