PROPOVĂDUIREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE

PROPOVĂDUIREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE
Pret: 
40,01 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Teologie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
289
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-114-4

CUPRINS

CUVANT INAINTE

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

INTRODUCERE

I. PROPOVĂDUIREA CUVANTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE
1.1. Propovăduirea Cuvantului lui Dumnezeu şi importanţa sa in iconomia mantuirii
1.1.1. Cuvantul, darul Creatorului
1.1.2. Puterea Cuvantului lui Dumnezeu şi funcţia Sa revelatoare
1.1.3. Propovăduirea Cuvantului lui Dumnezeu – misiune sfantă a Bisericii
1.1.4. Dimensiunea cultică a propovăduirii Cuvantului lui Dumnezeu
1.1.4.1. Cuvantul in cultul Bisericii Ortodoxe
1.1.4.2. Liturghia Cuvantului sau Taina Cuvantului
1.1.4.3. Desăvarşirea Euharistică a Cuvantului
1.2. Imnele liturgice ale Bisericii Ortodoxe – mijloc de propovăduire a dreptei credinţe
1.2.1. Noţiunea de imn. Imnul liturgic
1.2.2. Folosirea imnelor in cultul primelor secole creştine
1.2.3. Imnele liturgice – parte integrantă a cultului Bisericii Ortodoxe
1.2.4. Imnele liturgice ale Bisericii Ortodoxe – mijloc de cunoaştere şi insuşire a adevărurilor de credinţă

II. ASPECTE ALE VIEŢII ŞI OPEREI SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
2.1. Viaţa Sfantului Ioan Damaschin
2.2. Opera Sfantului Ioan Damaschin
2.2.1. Opere dogmatice
2.2.2. Opere polemice
2.2.3. Opere exegetice sau hermeneutice
2.2.4. Opere moral-ascetice
2.2.5. Opere oratorice
2.2.6. Opere poetice sau imnografice
2.3. Creaţia imnografică a Sfantului Ioan Damaschin prezentă in cărţile de cult actuale

III. INVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU REFLECTATĂ IN IMNELE LITURGICE ALE SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
3.1. Dumnezeu – Treime in imnele liturgice ale Sfantului Ioan Damaschin
3.1.1. Unime şi Treime. „Unimea cea cinstită .n Treime”
3.1.2. Trei Ipostasuri „.n despărţire ne.mpărţite”
3.1.3. „O fire, o voinţă şi o lucrare .n Treime”
3.2. Invăţătura despre Dumnezeu Tatăl in creaţia imnografică a Sfantului Ioan Damaschin
3.2.1. „Tatăl cel fără de .nceput”
3.2.2. Dumnezeu – Tatăl, principiul Unităţii
3.2.3. „.ncepătorul luminii” – perspectiva creaţionistă
3.3. Hristologia imnelor Sfantului Ioan Damaschin
3.3.1. Dumnezeirea Fiului
3.3.1.1. Fiul – „deofiinţă (ὁμοούσιος) cu Tatăl şi cu Sfantul Duh”
3.3.1.2. Iisus Hristos – „Acelaşi ieri şi astăzi şi .n veci”
3.3.1.3. Cuvantul „prin Care toate s-au făcut” şi „se păzesc neclintite”
3.3.2. Fiul – „chipul Tatălui” („εἰκὼν τοῦ Πατρὸς”)
3.3.3. Taina Intrupării. Dumnezeu „pentru oameni S-a .mbrăcat .n Om”
3.3.3.1. Intruparea, „uimitoare taină”
3.3.3.2. Intruparea ca operă a Sfintei Treimi
3.3.4. Hristos – Dumnezeu adevărat şi Om adevărat
3.3.4.1. „Unul-Născut, .n două firi”
3.3.4.2. Hristos Cel „fără de păcat”
3.3.5. Taina Chenozei. „Plecatu-Şi-a creştetul Cel ce a plecat cerurile”
3.3.6. Moartea şi Invierea Domnului
3.3.6.1. Taina Crucii sau „răstignirea cea de bunăvoie”
3.3.6.2. „.n cele mai de jos ale pămantului”
3.3.6.3. Invierea. „Lumina cea fără de ani” Care „din mormant a strălucit”
3.3.7. Mantuirea. „Zidirea cea din nou a neamului pămantesc”
3.3.7.1. Hristos ne-a adus „bogăţie de .ndumnezeire”
3.3.7.2. Mantuitorul „din moarte la viaţă” ne-a trecut pe noi
3.3.7.3. „.mpărăţiei lui Hristos să ne .mpărtăşim”
3.4. Pnevmatologia in imnele liturgice ale Sfantului Ioan Damaschin
3.4.1. Sfantul Duh – „Cel ce purcede de la Tatăl”
3.4.2. Duhul – „chipul Fiului” („εἰκὼν τοῦ Υἱοῦ”)
3.4.3. Sfantul Duh şi sfinţirea omului

IV. INVĂŢĂTURA DESPRE MAICA DOMNULUI IN CREAŢIA IMNOGRAFICĂ A SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
4.1. Sfantul Ioan Damaschin, „psalmistul dogmei Θεοτόκος”
4.2. „Vestitorul cel cinstit al Fecioarei”
4.2.1. Ingerul, „slujitorul lui Dumnezeu”
4.2.2. „Tăinuitorii .ntrupării”
4.3. „.ndreptătoarea strămoaşei” sau Noua Evă
4.4. Naşterea „cea mai presus de cuget”, „din Duhul cel dumnezeiesc”
4.5. Maica Domnului – Pururea Fecioară (ἀειπάρθενος)
4.5.1. Fecioria inainte de naştere
4.5.2. Fecioria in naştere
4.5.3. Fecioria după naştere
4.6. Maica Domnului – „mai .naltă decat cerurile”
4.7. „Nădejdea celor deznădăjduiţi”

V. ANTROPOLOGIA IMNELOR LITURGICE ALE SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
5.1. Omul, „plăsmuit după chipul şi după asemănarea” lui Dumnezeu
5.2. Rai şi căderea din Rai
5.2.1. „Locuinţă vrednică de cel făcut după chipul lui Dumnezeu”
5.2.2. „Adam cel stricat” („φθαρέντα Αδάμ”)
5.3. Sfinţenia ca dar dumnezeiesc şi realizare umană
5.4. „.nvredniceşte-ne pe noi de .mpărăţia Ta”
5.4.1. Sensul tainic al morţii
5.4.2. „.mpărăţia tuturor veacurilor”

CONCLUZII

THE PREACHING OF GOD’S WORD THROUGH THE LITURGICAL HYMNS OF THE ORTHODOX CHURCH. THE HYMNOGRAPHIC WORK OF SAINT JOHN OF DAMASCUS IN THE CURRENT BOOKS OF WORSHIP. SUMMARY

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info
MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info