CRONICA DE ARTĂ. DESPRE PICTORI ŞI TABLOURI ÎN PAGINILE GAZETELOR ROMÂNEŞTI DIN VEACUL AL XIX-LEA (1860–1900) VOL. I

CRONICA DE ARTĂ. DESPRE PICTORI ŞI TABLOURI ÎN PAGINILE GAZETELOR ROMÂNEŞTI DIN VEACUL AL XIX-LEA (1860–1900) VOL. I
Pret: 
30,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2017
Nr. pagini: 
366
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-543-818-7

    „Modernizarea societății românești în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea a încurajat apariția unei piețe de artă la gurile Dunării, după un model de tip occidental pe care elita epocii l‑a copiat și l‑a transplantat, cu reușitele, eșecurile, particularitățile inerente. [...]
Lidia Trăușan‑Matu ne propune prin paginile de față o recuperare necesară a cronicii de artă din a doua jumătate a epocii menționate. Rândurile respective, împrăștiate printr‑o presă culturală eterogenă și, uneori, efemeră, reconstituie biografii, trasee și destine profesionale, mecanisme de promovare și excludere profesională, legături din interiorul unei bresle și încă ceva, care apare printre rândurile cronicilor: drumul european al unei societăți care începuse să descopere cu deplină curiozitate Europa și să se integreze în cadrul cosmopolit al acesteia. Ele au fost identificate și alăturate cu acribie, puse în contextul epocii și oferite specialiștilor a căror cercetări vor beneficia de susținerea acestui prețios volum“. (din „Prefață“, dr. Alin Ciupală)

CUPRINS

Prefață
Cuvânt înainte

Picturi murale executate în biserica Saint Eustache la Paris de D‑l F. Barrias
Esarcu, Belle Arte
Esarcu, Belle Arte. Deșteptarea României
C. Stăncescu, Discurs asupra mișcării artelor în România în anul 1867
T., Cronica artistică
C. Stăncescu, Discursul rostit de D.C. Stăncescu la inaugurarea conferințelor pe 1868/9
Iacob Negruzzi, Galeria de tablouri din Iași
Red., Exposițiunea artiștilor în viață la București
Exposiția artiștilor din 1874 în Bucuresci
Delavrancea, Salonul „Atheneului”. Obedeanu – Vermont – Juan Alpar (Paraschivescu) – Eugen Voinescu – Grigorescu
Delavrancea , Salonul „Atheneului” (Urmare și fine). Ion Andreescu – G. D. Mirea – Ion Georgescu – St. Valbudea – Conclusie. II
N. Ținc, Constantin Lecca (1810–1887)
N. Ținc, Alexandru Orăscu (1817–1894)
Ionnescu‑Gion, Expozițiunea Grigorescu (Palatul Atheneului)
Ionnescu‑Gion, Exposițiunea operelor artiștilor în viață (Palatul Ateneului Român)
C. I. Stăncescu, Theodor Aman 1828–1891
Redacția, Spice culese
Cost. Petrescu, Exposiția de pictură a D-lui Grant
Redacția, Romeo Gerolamo. Pictorul Teatrului Național Român
Petrescu, Portretul
Petrescu, Mozaicul
Costin Petrescu, Exposiția pictorului Marinescu
Costin Petrescu, Tablourile din Cișmegiu
«Revista poporului», Theodor Aman
„Sociala”, O lucrare de artă
John de Krômm, Câteva notițe asupra artei la noi. Expoziția Tinerimei Artistice
Pan O, Critica în artă. (Expozițiile Marinescu, Neyliès, Mendel)
A.D. Xenopol, Expoziția de pictură din München a Şcoalei Secesioniste
Vasile Ravici, Expozițiunile artistice de la Ateneul din București. Expoziția Domnilor Gropeanu și E. Voinescu
A.D. Atanasiu, Reorganizarea Şcoalelor de Arte Frumoase. Picturi expuse
Vasile Ravici, Expozițiunile artisticede la Ateneul din București. Expoziția Domnilor Gropeanu și E. Voinescu (Urmare)
A.D. Atanasiu, Arta și Domnul Ilie B(ărbulescu)
N. Tonița, Importanța criticei în artă
Redacția, Sculpturi și picturi expuse
Vasile Ravici, Eugeniu Voinescu
A.D. Atanasiu, Criticii de artă și presa
Vasile Ravici, Expozițiile artistice (La Ateneul din București, Noiembrie 1909). Derain, Forain, Galanis, Iser. Expoziția de pictură și desemn
Th. Cornel, Muzeul A. Simu din București
Vasile Ravici, Expozițiunile artistice de la Ateneul din București. Expoziția d-lui Jean A. Steriade
Vasile Ravici, Expozițiile artistice de la Atheneul din București. Expoziția de pictură a D-lui Emilian Lăzărescu Vasile Ravici, A IX‑a expoziție de pictură și sculptură a Societăței „Tinerimea Artistică” (în localul propriu, lângă primăria Capitalei). Salonul oficial 1910. Expoziție de pictură și sculptură la Ateneu
C. Ardeleanu, Expozițiile artistice din București. La Ateneu: a doua expoziție de pictură și sculptură a soților Iordănescu
Vasile Ravici, În saloanele „Tinerimei Artistice” de lângă Primăria capitalei; a II‑a expoziție a pictorilor P. Athanasescu și Gore Mircescu
Vasile Ravici, Expozițiile artistice din București. Expoziția doamnei Esmeralda Theodorovici
Vasile Ravici, Salonul oficial 1911
Vasile Ravici, Expozițiile artistice de la Ateneul din București. Expoziția P. E. Vibert (xilogravură) și S. Sanielevici (pictură)
Vasile Ravici, Reflecții de la „Salonul Oficial” 1911
Vasile Ravici, Salonul Oficial 1911. Decernarea premiilor la expozanți
A.D. Atanasiu, Expoziția Cosmovici și Briese
Vasile Ravici, Reflecții de la expozițiile artistice
A.D. Atanasiu, „Sentinela” de Octav Băncilă
Viorel, Exposițiunea cercului artistic
Victor, Celebritățile noastre: Nicolae Grigorescu
Victor, Celebritățile noastre: Aman
J. M., Exposiția cercului artistic la Atheneu
Juarez Movillă, Exposiția de la Atheneu. II
Juarez Movillă, Muzeul lui Aman
Redacția, Artiștii noștri: Constantin I. Stăncescu
Juarez Movilă, Exposiția de la Atheneu. (Urmare)
Victor, George Tătărescu
Posthumus, Pictorii noștri: Em. P. Bardasare
Victor, Exposițiunea pictorului Artur G. Verona
Estompă, Exposiția Vermont (Pasagiul Român)
Pyck, Sculptorii și pictorii maghiari
Salonul național maghiar
Rep., Deschiderea exposițiunei Tinerimei Artistice
Victor, Artiștii noștri: pictorul Nicolae Tintoreanu
Victor, Expozițiunea „Tinerimei Artistice”
Raphael, Pictorii noștri: G. Ioachim Pompilian
Raphael, Pictori celebri: Rembrandt
Raphael, Pictorii noștri: Nicolae Bran
Juarez Movillă, Muzeul Aman și Camera deputaților
Raphael, Exposiția Grigorescu
Juarez Movillă, Th. Aman și dr. Istrati
A.Tag., Pictorii noștri: Sava Henția
E. C., Expoziția d-lui G. Petrașcu
Eman. Cerbu, Expoziția pictorului I. Țincu
Eman. Cerbu, Expoziția „Tinerimei Artistice”
Pandora, O vizită la pictorul Băncilă

Index de nume

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info
MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info