CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU

CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU
Pret: 
130,00 lei (-20,01%)
103,99 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
920
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-020-070-3

Volumul este o sinteză a istoriografiei medievale care pune accentul pe cultura materială a elitelor din Transilvania în perioada Evului Mediu.
Această lucrare surprinde pentru început apariția elitelor și a centrelor de producție a bunurilor din Transilvania Evului Mediu, continuând mai apoi cu locurile unde își desfășurau activitatea elitele, ca în final să se concentreze pe averi și familiile de materiale, respectiv bunuri.
Autorul concluzionează ferm faptul că Evul Mediu „pus sub lupă nu este nici întunecat, nici misterios, nici murdar, nici fără zestre ori bunătăți.”
Adrian Andrei Rusu: „Dorința autorului ar fi aceea de a nu lăsa ca cele aici sintetizate să prindă mucegai și să se transforme într-un tratat. Ar vrea să fie mai ales deschideri de uși. Ele se cer reluate, criticate ori dezvoltate pentru a-și îndeplini menirea pentru care au fost scrise.”

CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. RELEVANŢA SURSELOR
II.1. „A săpa“ ca pentru studii de Preistorie
II.2. A citi direct şi a (nu) înţelege
II.3. Depozite cu obiecte tăinuite
II.4. Arta și arhitectura nevorbitoare

III. ISTORIA PROTAGONIŞTILOR
III.1. Nașterea elitelor
III.2. Afirmarea categoriilor

IV. STĂRILE APARENTE ŞI MODELELE CULTURALE
IV.1. Identitate etnică culturală la nivel de elite
IV.2. Cultură de elite şi cultură ţărănească
IV.3. Biserica ca reflex de statut social. Modelele ecleziastice
IV.4. Modelele regale şi princiare

V. CENTRELE DE PRODUCŢIE ŞI OBŢINEREA BUNURILOR
V.1. Implicarea protagoniştilor şi obţinerea bunurilor
V.2. Avuţii din afara moşiilor
V.3. Ofertanții
V.4. Comerţul de achiziţie şi mişcarea bunurilor
V.5. O geografie a culturii materiale a elitelor locale

VI. APETENŢA LA REPREZENTAREA STĂRII
VI.1. Simboluri particulare de stare
VI.2. Cavalerismul
VI.2. Caii şi harnaşamentele
VI.4. Heraldica și alte însemne
VI.5. Reprezentările de sine. Arta şi practicile funerare

VII. LOCAŢIA ELITELOR
VII.1. Generalități
VII.2. A construi pentru elite
VII.3. Cetăți și castele
VII.4. Curțile / conacele
VII.5. Turnurile-locuință

VIII. INVENTARUL REZIDENŢELOR
VIII.1. Componentele definitorii
VIII.2. Protecție și apărare
VIII.3. Biserica ca inventar exclusiv aparţinător ori produs de elite
VIII.4. Interioarele şi decoraţiile
VIII.5. Mobilierul
VIII.6. Alte dotații ale complexelor
VIII.7. Exterioarele. Mobile de utilitate colectivă şi prestigiu

IX. AVERI ŞI UTILITĂŢI
IX.1. Ce dețin elitele?
IX.2. Obiecte identice /asemănătoare – materiale diferite
IX.3. Metalele și pietrele prețioase
IX.4. Bijuteriile
IX.5. Obiecte din alte metale sau materii rare
IX.6. Armele
IX.6.a. Generalităţi
IX.6.b. Armele ofensive
IX.6.c. Armele de protecţie
IX.7. Hainele și încălțămintea
IX.7.a. Generalităţi
IX.7.b. Sursele
IX.7.c. Cele mai simple haine
IX.7.d. Producţia şi producătorii
IX.7.e. Destinaţia hainelor
IX.7.f. Păstrarea, întreţinerea şi manevrările
IX.7.g. Hainele propriu-zise
IX.7.h. Îmbrăcămintea pentru cap şi mâini
IX.7.j. Încălţămintea
IX.7.k. Articole independente de purtare
IX.7.l. Accesorii la veşminte
IX.8. Hrana
IX.9. Scrierile

X. FAMILII DE MATERIALE
X.1. Generalități
X.2. Piatra
X.3. Sticlăria
X.4. Osul și cornul
X.5. Ceramica
X.6. Lemnăria
X.7. Pielăria
X.8. Textile utilitare şi materiale de legat

XI. FAMILII DE BUNURI
XI.1. Ambientul
XI.2. Bucătăria şi cultura mesei
XI.3. Obiectele de toaletă şi folosinţă personală
XI.4. Mobilitatea
XI.5. Distracțiile
XI.6. Medicina, farmacia şi alchimia
XI.7. Patronajul şi întreţinerea de oameni de cultură şi artă
XI.8. Măsurările

XII. CONCLUZII

XIII. ILUSTRAȚII

XIV. INDICE ONOMASTIC

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info
MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info