ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică

ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică
Autori: 
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
450
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-17-1517-6

Ediţie, studiu introductiv, portrete şi antologie de Mircea Popa

 

     În cadrul activității generale a Astrei, Clujul și-a avut rolul lui important, oferind, așa cum am arătat mai sus, pe cel de-al doilea președinte al ei, pe baronul Vasile Ladislau Pop, și creând prin banca „Economul”, un sprijin financiar extraordinar pentru populația românească a orașului și a satelor din jur. Așa cum a dezvăluit corespondența lui Pavel Vasici (medic stabilit la Cluj în calitate de inspector școlar), atât el cât și Alduleanu sau protopopul Tulie Roșescu au format un grup de sprijin al Astrei clujene, la care s-au adăugat ulterior alte două nume, Amos Frîncu și Ioan Petran. Acesta din urmă era originar din Gilău, dar a reușit să cumpere pe strada Bisericii ortodoxe o casă cu grădină, pe care a pus-o la dispoziția studenților români, spre a o folosi drept cvartir, pe timpul studiilor. În acest fel cei mai mulți dintre ei au putut să-și finalizeze studiile și să ducă un trai studențesc decent. El este creatorul Fundațiunii Petran, cu rol important în viața culturală românească a orașului, mai ales că în timpul Primului Război Mondial, el a organizat aici un prim serviciu de ambulanță al orașului, care a beneficiat astfel de un ajutor nesperat în asigurarea tratamentului sanitar al celor bolnavi și răniți. Un al treilea om cu suflet mare care a depus multe stăruințe pe terenul Astrei a fost avocatul Amos Frâncu, director al băncii „Economul”, cel care în anul de grație 1918 a organizat gărzile civile românești la Cluj în vederea preluării administrației orașului de către noile servicii românești și a apărat orașul de agresiunile unor trupe rebele secuiești, prin care profesorul Apathy teroriza populația românească. Spre încurajarea populației românești el a ridicat pe clădire băncii „Economul” steagul tricolor dătător de speranță, apărându-l în contra atacurilor dușmane. În lupta de apărarea a fortăreței românești a Clujului a căzut jertfă tânărul elev Petrovici, originar dintr-un sat din Banat, deplâns cu durere de întreg orașul și înmormântat cu onoruri militare în cimitirul orașului.

 

De aceeași autori...

Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI

 Ediţie, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Mircea Popa

 

+ info
Transilvania şi Marea Unire

      Coordonator: Mircea Popa

+ info
Lucian Blaga. Prin cenuşa veacului

    Cartea de față se înscrie într-o lungă serie de preocupări de a pune în valoare creația lui Lucian Blaga și contextul social-politic și spiritual în care el și-a creat opera.

+ info

De la aceeași editură...

Păsărarul din Vilnius. Józef Mackiewicz – scriitor anticomunist

   Włodzimierz Bolecki (1952) – istoric, teoretician, critic literar, editor. Autor de studii literare, consacrate, printre altele, creației lui W. Berent, W. Gombrowicz, G. Herling-Grudziński, J. Mackiewicz, Cz. Miłosz, B. Schulz, A. Wat, S. I. Witkiewicz; de asemenea, a pregătit antologii tematice de versuri (M. Pawlikowska-Jasnorzewska, B. Leśmian, Cz. Miłosz), precum și antologia liricii de dragoste A urzi iubirea.

+ info
Solidaritatea, „taraba comunistă” și puțină filozofie

Cartea profesorului de filozofie politică Zbigniew Stawrowski vine în completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propunând separarea „fenomenului Solidaritatea” în două etape, cea a primei Solidarități, când în Polonia s-a creat o comuniune în jurul unor valori asumate de mare parte a populației, respectiv cea a acaparării mișcării de către „politicieni”, precum Lech Wałęsa, care a și devenit primul președinte democrat al statului polonez.

+ info
„Plin mi-e sufletul meu de tine, plin.” Scrisori către Elena Daniello

„Ediția de față reproduce 129 de scrisori ale lui Lucian Blaga, repartizate astfel: 101 către Elena Daniello, 24 către familia Manta (Marioara, Viorica și Cornel), 3 către Helene Rodica Daniello, 1 către H. Zambaccian, precum și mai multe însemnări ale Elenei Daniello. Dintre cele 129 de scrisori ale lui Blaga, 107 sunt absolut inedite. La acestea se adaugă patru poezii inedite, dedicate Rodicăi Daniello. (…)

+ info
  •  
  • 1 of 38