ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică

ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică
Autori: 
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
450
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-17-1517-6

Ediţie, studiu introductiv, portrete şi antologie de Mircea Popa

 

     În cadrul activității generale a Astrei, Clujul și-a avut rolul lui important, oferind, așa cum am arătat mai sus, pe cel de-al doilea președinte al ei, pe baronul Vasile Ladislau Pop, și creând prin banca „Economul”, un sprijin financiar extraordinar pentru populația românească a orașului și a satelor din jur. Așa cum a dezvăluit corespondența lui Pavel Vasici (medic stabilit la Cluj în calitate de inspector școlar), atât el cât și Alduleanu sau protopopul Tulie Roșescu au format un grup de sprijin al Astrei clujene, la care s-au adăugat ulterior alte două nume, Amos Frîncu și Ioan Petran. Acesta din urmă era originar din Gilău, dar a reușit să cumpere pe strada Bisericii ortodoxe o casă cu grădină, pe care a pus-o la dispoziția studenților români, spre a o folosi drept cvartir, pe timpul studiilor. În acest fel cei mai mulți dintre ei au putut să-și finalizeze studiile și să ducă un trai studențesc decent. El este creatorul Fundațiunii Petran, cu rol important în viața culturală românească a orașului, mai ales că în timpul Primului Război Mondial, el a organizat aici un prim serviciu de ambulanță al orașului, care a beneficiat astfel de un ajutor nesperat în asigurarea tratamentului sanitar al celor bolnavi și răniți. Un al treilea om cu suflet mare care a depus multe stăruințe pe terenul Astrei a fost avocatul Amos Frâncu, director al băncii „Economul”, cel care în anul de grație 1918 a organizat gărzile civile românești la Cluj în vederea preluării administrației orașului de către noile servicii românești și a apărat orașul de agresiunile unor trupe rebele secuiești, prin care profesorul Apathy teroriza populația românească. Spre încurajarea populației românești el a ridicat pe clădire băncii „Economul” steagul tricolor dătător de speranță, apărându-l în contra atacurilor dușmane. În lupta de apărarea a fortăreței românești a Clujului a căzut jertfă tânărul elev Petrovici, originar dintr-un sat din Banat, deplâns cu durere de întreg orașul și înmormântat cu onoruri militare în cimitirul orașului.

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Ipostaze ale morții în tragedia greacă

Sorana-Cristina Man a absolvit Facultatea de Filosofie și pe cea de Filologie, secția Limbi Clasice, a Universității din București. Are un doctorat în filologie și este redactor de carte la Muzeul Național al Țăranului Român și cercetător științific în proiecte universitare.

+ info
Ieduţul cu copite aurite

Tragedia celui de-al Doilea Război Mondial, prin ochii unei fetiţe aflate la vârsta marilor întrebări. O serie de 48 de povestiri, spuse de vocea inocentă a unui copil care strabate Europa împreuna cu familia, urmărită de constante incertitudini.

+ info
Moții. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit. Studiu istoric-politic

Ion Rusu Abrudeanu (n. 14 decembrie 1870, Abrud-Sat, județul Alba – d. 21 august 1934, București) a fost publicist, om politic, deputat și senator român. În cartea Moții.

+ info
Între două lumi. Clujul în cărți poștale 1918-1945

   Plimbarea începe la gară, poarta de intrare a aproape tuturor vizitatorilor Clujului interbelic, continuă pe Calea Regelui Ferdinand, care duce de la gară spre centrul orașului, urmează apoi obiectivele principale ale pieței centrale (Piața Unirii), mai cu seamă grupul statuar al regelui Matia Corvin și Lupa Capitolina, străzile „cetății universitare” (Kogălniceanu – fosta Uliță a Lupilor, strada Universității, strada Avram Iancu), ducând apoi de-a lungul Căii Regina Maria spre piețele Ștefan cel Mare și Cuza-Vodă, unde se găsesc Teatrul Național și Catedrala Ortodoxă,

+ info