ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
228
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-482-4

   Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

   Numărul şi rolul acestora în ansamblul forţelor militare ale celor două ţări a variat, în funcţie de opţiunile domnitorilor, de resursele pe care le aveau la dispoziţie, de scopurile propuse etc. Pentru secolul al XVII‑lea, se apreciază că arnăuţii ar fi fost reprezentaţi de câteva sute de persoane. De altfel, izvoarele menţionează că Petru Şchiopul, domnul Moldovei (1574–1577, 1578–1579, 1583–1591) avea o gardă de 400 de trabanţi şi 500 de albanezi. (Prof. univ. dr. Petre OTU)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info
MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info
ÎMPĂRATUL TRAIAN. O EPOCĂ A ISTORIEI UNIVERSALE

   Tendința glorificării domniei lui Traian asupra Imperiului Roman a fost adesea predominantă și a dat o nouă strălucire imaginii tradiționale a lui Optimus Princeps drept cel mai bun și mai grozav dintre împărații romani. O culme a acestei noi supra‑dimensionări și glorificări a fost atinsă în expoziția „Traiano. Construire l’Impero – Creare l’Europa” de la Roma (Museo dei Fori Imperiali 2017–2018). Traian este aici arătat ca un întemeietor al Imperiului și creator al Europei. Catalogul care însoțea această expoziție (Traiano. Construire l’Impero.

+ info