ICOANELE PE STICLĂ ŞI XILOGRAVURILE POPULARE DIN TRANSILVANIA ÎN VIZIUNEA LUI ION MUŞLEA

ICOANELE PE STICLĂ ŞI XILOGRAVURILE POPULARE DIN TRANSILVANIA ÎN VIZIUNEA LUI ION MUŞLEA
Pret: 
40,01 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Ethnologica
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
266
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-118-2

INTRODUCERE

I. CERCETAREA PICTURII PE STICLĂ ȘI A XILOGRAVURII POPULARE ROMÂNEȘTI ÎN OGLINDA TIMPULUI
1.1. Cum se naște o artă?
1.2. De la negare, la acceptare – atestări documentare
1.3. Icoanele pe sticlă în atenția specialiștilor clujeni din perioada interbelică
1.4. Cercetări asupra icoanelor pe sticlă în cea de‑a doua jumătate a secolului al XX‑lea
1.5. Stadiul actual al cercetărilor

II. ION MUȘLEA – REPREZENTANT AL ȘCOLII ETNOLOGICE CLUJENE
2.1. Ion Mușlea (1899–1966) – coordonate ale vieții și operei
2.1.1. Anii de liceu
2.1.2. Anii de studenție
2.1.3. Perioada pariziană (1923–1925)
2.1.4. Anii 1925–1929
2.1.5. Director al Arhivei de Folkor a Academiei Române din Cluj (1930–1948)
2.1.6. Anii 1950–1966
2.2. Ion Mușlea și receptarea critică a posterității
2.3. Ion Mușlea și Arhiva de Folklor a Academiei Române
2.3.1. Pretext
2.3.2. Context
2.3.3. De le Idee… la Faptă

III. ION MUȘLEA – INIȚIATOR AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE A PICTURII PE STICLĂ ȘI A XILOGRAVURII POPULARE ROMÂNEȘTI
3.1. Etapa de Muzeu
3.1.1. Cum devine Nicula un „sat de pictori”?
3.1.2. Cine pictează pe sticlă?
3.1.3. Unde ajunge icoana pe sticlă și cum determină ea perpetuarea meșteșugului?
3.1.4. Cum se pictează?
3.1.5. Ce se pictează?
3.1.6. Icoanele pe sticlă – artă sau industrie casnică?
3.2. Etapa de arhivă
3.2.1. Corespondența

IV. XILOGRAVURILE POPULARE DE LA HĂȘDATE
4.1. Percepția în timp
4.2. Cum se naște gravura pe lemn la Hășdate?
4.3. Xilogravura și pictura populară pe sticlă – două reprezentări artistice în oglindă?
4.4. Meșteri gravori
4.5. Tehnica de lucru
4.6. Drumul stampelor
4.7. Tematica

V. COLECȚIA DE ICOANE PE STICLĂ „ION MUȘLEA” DE LA MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI DIN CLUJ‑NAPOCA

VI. ATELIER ICONOGRAFIC
6.1. Portrete ale Maicii Domnului în icoana pe sticlă
6.1.1. Pe scurt…
6.1.2. Originile icoanei
6.1.3. De la arta pe sticlă, la Maica Domnului
6.1.3.1. Hodighitria
6.1.3.2. Tipul celei care tronează (Kyriotissa)
6.1.3.3. Oranta
6.1.3.4. Eleusa
6.1.3.5. Precesta Jalnică
6.1.3.6. Buna Vestire
6.1.3.7. Adormirea Maicii Domnului
6.2. Icoana Răstignirii

ÎN LOC DE CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE

LISTA ILUSTRAȚIILOR

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
  •  
  • 1 of 27