FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE

Autori:

Daniel Hrenciuc

Pret:

30,00 lei

TVA Inclus

În stoc (2 buc.)

Domeniul:

Istorie, istoria artei & fotografie

Editura:

MEGA

An aparitie:

2018

Nr. pagini:

282

Format:

ISBN:

978‑606‑543‑987‑0

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR

CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina

CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor

CAPITOLUL IV. IANCU FLONDOR: EROUL UNIRII BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂN
IV.1. Originile
IV.2. Educația
IV.3. Căsătoria
IV.4. Implicarea în viața politică
IV.5. România în timpul neutralității
IV.6. Memoriul lui Iancu Flondor
IV.8. Intrarea României în război

CAPITOLUL V. UNIREA BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂN

CAPITOLUL VI . ACTIVITATEA LUI IANCU FLONDOR ÎN CALITATE DE MINISTRU DELEGAT PENTRU BUCOVINA ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ACESTEIA ÎN REGATUL ROMÂN
VI.1. Criza bucovineană
VI.2. Demisia lui Iancu Flondor
VI.3. Adunarea comunităților etnice de la Cernăuți (2 iunie 1919)

CAPITOLUL VII. MOARTEA LUI IANCU FLONDOR ȘI MOȘTENIREA SA POLITICĂ ȘI CIVICĂ

CAPITOLUL VIII. NICOLAE (NICU) FLONDOR, PRIMAR AL MUNICIPIULUI CERNĂUȚI
VIII.1. Activitatea politică

CAPITOLUL IX. CONSTANTIN ȘI RADU FLONDOR, DIPLOMAȚI ÎN SLUJBA REGATULUI ROMÂNIEI ÎNTREGITE 108
IX.1. Constantin Flondor – mareșal al Curții Regale
IX.2. Radu Flondor – diplomat al Regatului Român

CAPITOLUL X. ȘERBAN FLONDOR – ARISTOCRATUL UITAT

CAPITOLUL XI. NEAGOE FLONDOR: FRUNTAȘ LEGIONAR

CAPITOLUL XII. GHEORGHE FLONDOR, REZIDENT REGAL AL ȚINUTULUI SUCEAVA
XII.1. 28 iunie 1940: cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și Ținutului Herța Uniunii Sovietice
XII.2. Admnistrația sovietică în partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța (1940–1941)
XII.3. Reinstaurarea administrației românești în Basarabia, partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța (1941–1944)
XII.4. Tratatul de Paris (1947) și împărțirea Bucovinei între URSS și România

CAPITOLUL XIII. FAMILIA FLONDOR ÎN CONTEXTUL REPRESIUNII COMUNISTE PREMERGĂTOARE INSTAURĂRII REGIMULUI TOTALITAR ÎN ROMÂNIA

CAPITOLUL XIV. ALEXANDRU, BARON DE FLONDOR, ÎN VIZORUL SECURITĂȚII

CONCLUZII

SUMMARY

ANEXE DOCUMENTARE
Anexa 1
Anexa nr. 2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ALBUM FOTO

De aceeași autori...

PATRIARHUL MIRON CRISTEA VS RELAȚIILE ROMÂNO-POLONE ÎN ANII '30. CONTRIBUȚII + info

ÎN UMBRA SECURITĂŢII: EMIGRAREA GERMANILOR DIN ROMÂNIA (1962–1989)

„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.

+ info

EVOLUŢIA COMUNITĂŢII EVREIEȘTI DIN RĂDĂUŢI ÎNTRE 1918–1940

Cuprins

INTRODUCERE

STUDIU DOCUMENTAR

Cultura și spiritualitatea evreimii rădăuțene

CONCLUZII

NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI

DOCUMENTE

+ info

CONFIDENȚIAL. GERMANII DIN ROMÂNIA VERSUS CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS, 1946

Cuprins

INTRODUCERE 7

STUDIU DOCUMENTAR 11

Germanii din România în perioada interbelică. Scurte considerații 67

Strămutarea germanilor din România în cel de Al Treilea Reich 88

Oficializarea Grupului Etnic German din România 97

Deportarea germanilor la munca forțată în Uniunea Sovietică 104

Germanii din România după 1945: un statut juridic vulnerabil 118

Germanii din România și Conferința de Pace de la Paris, 1946 122

CONCLUZII 127

DOCUMENTE 131

+ info

De la aceeași editură...

ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info

TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info

METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info