Catalog general
Coordonatori: Marina Trufan, Marius Mureşan
Cunoaşterea istoriei locale este necesară pentru o mai bună înţelegere a celei naţionale, care oferă probele existenţei noastre, a continuităţii identitare. În timp ce evoluţiile sociale, politice, economice şi culturale româneşti din diferite epoci sunt strâns legate de fenomenele petrecute la nivel european, determinând felul în care fiecare şi-a perceput prezentul, istoria locală a contribuit în mare măsură la procesul de unitate naţională.
„După un demers tematist, în care Cristina Vidruţiu panoramează mitul ciumei atât în varianta realistă, cât şi în cea alegorică, deschiderea cea mai incitantă propusă de autoare este extinderea conceptului de epidemie de la nivel tematic la nivel de dinamică a ideilor şi a culturilor. Ea face o propunere care are o valoare metodologică: este posibil ca migraţia şi difuzia temelor literare şi imaginare (inclusiv tema ciumei) să aibă loc după un pattern epidemiologic?
„Guvernarea electronică. O introducere, prima carte în acest domeniu din Romania, este o larga introducere în vastul şi interesantul domeniu al guvernării electronice şi se adresează, în principal, celor din administraţia centrală şi locală, inginerilor, economiştilor, medicilor, profesorilor, celor din domeniul culturii, juriştilor şi, în general, intelectualilor şi studenţilor. Cartea prezinta eGuvernarea şi eServiciile în general şi, în special, cele din eAdministrare, eSănătate, eÎnvăţământ, eCultură, eJustiţie şi eDemocraţie.
Sunt o călăuză pe „drumurile cu hăţişuri” ale limbii române, aşa cum se insinuează şi prin subtitlul cărţii, pentru voi, iubitori sau interesaţi de limbă clară şi corectă românească, elevi, profesori, autodidacţi.
Mă certifică în acest rol o experienţă la catedră alături de câteva zeci de generaţii de învăţăcei şi, în acelaşi timp, avantajul de a cunoaşte îndeaproape originile latine ale structurilor gramaticale româneşti.
„Această gramatică descrie limba română ca limbă străină (RLS) la un nivel avansat (C1), cu detalii fonetice (de pronunţare), lexicale şi gramaticale, dar şi română, franceză şi engleză – făcând-o astfel accesibilă unui larg public străin care doreşte să înţeleagă şi să înveţe structurile românei. Cartea poate servi cu succes şi învăţării limbii române ca limba a doua de către minorităţile din România sau de către unii români din străinătate.
Ştefan J. Fay (1919-2009) are darul prieteniei critice, cum numeşte Constantin Noica ştiinţa lui de a face să rodească orice gest de cultură. Epistolarul, adică schimbul de scrisori dintre Ştefan J. Fay si Marcel Moreau, este una dintre dovezi.
Ediţie îngrijită şi prefaţă de Gheorghe Benga
„Lucrarea se doreşte – aşa cum sugerează şi cuprinsul – o sinteză concentrată a celor 18 volume de cronică a Facultăţii de Medicină din Cluj. Structurat în trei părţi, volumul se referă la Facultatea de Medicină (F.M.), Şcoala Medicală Clujeană (Ş.M.C), creată în cadrul ei, şi la spitalele din Cluj.
„Aceasta este Evadarea din Timp!”
Era un anumit dor, un regret, dar şi o speranţă în tonul vocii lui, iar ea înţelese că scopul acelei evadări era, pentru el, o căutare fundamentală. O preocupa însă ideea de evadare, în sine, care nu este logică decât în situaţia experimentării ei unice, care se defineşte astfel ca o soluţie definitivă, dar singulară.
Volumul de faţă cuprinde studii şi comunicări ştiinţifice, consacrate unor personalităţi de anvergură din spaţiul literar şi cultural polonez, care au contribuit în mare măsură la modernizarea fenomenului literar de-a lungul timpului. După cum se ştie, romantismul polonez, alături de cel sud-est european, s-a axat mai mult pe tradiţia naţională, având ca scop esenţial menţinerea şi susţinerea conştiinţei naţionale în perioada dominaţiei imperiilor străine.
Eminescu – ipoteza atomilor
ediţia a II-a, revăzută şi completată
„Tema asumată şi tratată, elipsa nu face parte din categoria unor posibile zone facile din sfera cercetărilor asupra limbajului, dificultăţile fiind generate de cel puţin două realităţi majore.
În primul rând, trebuie subliniat faptul că, în viziune textual-discursivă, cercetarea elipsei ca fenomen verbal intra- şi trans-enunţial, presupune o arie conceptuală în acelaşi timp complexă, relativ recent elaborată şi încă destul de controversată, atât teoretic, cât şi terminologic.