Biofarmacia și farmacocinetica și-au dobîndit un binemeritat loc în cercetarea și practica medicală și farmaceutică a ultimelor decenii, prin contribuţia la optimizarea formulării formelor farmaceutice, asigurarea bioechivalenţei medicamentelor și la siguranţa și eficienţa lor în terapia medicamentoasă.
Noile descoperiri în domeniul biologiei moleculare și mai ales a genomicii permit un diagnostic la nivel molecular pentru tot mai multe afecţiuni. In acest context este necesar ca tratamentul bolilor să se facă de asemenea la nivelul molecular al cauzei lor iar pentru aceasta sunt necesare și sisteme farmaceutice capabile să transporte substanţa medicamentoasă micromoleculară sau macromoleculară la locul său de acţiune, în biofază, în vecinătatea receptorilor biologici specifici. Modalitatea atingerii acestui obiectiv o constituie folosirea sistemelor nanofarmaceutice de transport la locul acţiunii. Este deschisă calea spre evaluarea biodisponibilităţii în biofază, precum și a studiului farmacocineticii acesteia la locul de acţiune, intracelular, la nivelul organitelor celulare inclusiv a nucleului.
