ROMÂNII DIN COMITATELE BISTRIŢA-NĂSĂUD, CIUC, MUREȘ- TURDA, ODORHEI, TÂRNAVA MARE, TÂRNAVA MICĂ, TREI SCAUNE ȘI TURDA-ARIEȘ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

ROMÂNII DIN COMITATELE BISTRIŢA-NĂSĂUD, CIUC, MUREȘ- TURDA, ODORHEI, TÂRNAVA MARE, TÂRNAVA MICĂ, TREI SCAUNE ȘI TURDA-ARIEȘ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Autori: 
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
566
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-160-1

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

1. COMITATUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1.1. Plasa Beșineu (Viișoara)
1.2. Plasa Iad (Livezile)
1.3. Plasa Năsăud
1.4. Plasa Rodna
1.5. Orașul Bistriţa

2. COMITATUL CIUC
2.1. Plasa Casinu
2.2. Plasa Ciucul de Sus
2.3. Plasa Frumoasa
2.4. Plasa Gheorgheni
2.5. Plasa Tulgheș
2.6. Orașele Gheorgheni și Miercurea Ciuc

3. COMITATUL MUREȘ-TURDA
3.1. Plasa Miercurea Nirajului
3.2. Plasa Mureșu de Jos
3.3. Plasa Mureșu de Sus
3.4. Plasa Reghinu de Jos
3.5. Plasa Reghinu de Sus
3.6. Orașele Reghin și Târgu-Mureș

4. COMITATUL ODORHEI
4.1. Plasa Cristuru Secuiesc
4.2. Plasa Homoroadelor
4.3. Plasa Odorhei
4.4. Plasa Praid
4.5. Orașul Odorheiu Secuiesc

5. COMITATUL TÂRNAVA MARE
5.1. Plasa Agnita
5.2. Plasa Cincu Mare
5.4. Plasa Rupea
5.5. Plasa Sighișoara
5.6. Orașele Mediaș și Sighișoara

6. COMITATUL TÂRNAVA MICĂ
6.1. Plasa Diciosânmărtin (Târnăveni)
6.2. Plasa Hususău (Valea Lungă)
6.3. Plasa Ibașfalău (Dumbrăveni)
6.4. Plasa Iernut
6.5. Orașele Dumbrăveni și Târnăveni

7. COMITATUL TREI SCAUNE
7.1. Plasa Chezdi
7.2. Plasa Micloșoara
7.3. Plasa Orba
7.4. Plasa Șepși
7.5. Orașele Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc

8. COMITATUL TURDA-ARIEȘ
8.1. Plasa Câmpeni
8.2. Plasa Iara de Jos
8.3. Plasa Luduș
8.4. Plasa Rimetea-Trascău
8.5. Plasa Turda
8.6. Plasa Vinţu de Sus
8.7. Orașul Turda

9. ANALIZE
9.1. Tablouri statistice
9.2. Eșantioane, respondenţi, structuri normative și comportamentale
9.3. Costuri materiale directe generate de război
9.4. Amploarea fenomenului revoluţionar din anul 1918
9.5. Devastările din timpul revoluţiei. Autori și victime
9.6. Moartea și mortalitatea ca fenomene ale revoluţiei din 1918
9.7. Gărzile naţionale
9.8. Participarea la Adunarea Naţională de la Alba Iulia
9.9. Concluzii

SUMMARY

SURSE DOCUMENTARE ȘI BIBLIOGRAFICE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

CUNOAȘTERE ȘI OCCIDENTALIZARE. O ISTORIE A ȘTIINȚEI ROMÂNEȘTI DE LA JUMĂTATEA SECOLULUI XIX-LEA PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

 *una dintre lucrările câștigătoare ale concursului PUBLICARE TEZE DE DOCTORAT, lansat de Editura MEGA.

+ info
CULTURĂ ŞI PROPAGANDA. INSTITUTUL ROMÂN DIN BERLIN (1940–1945)

    „Conceput ca un așezământ românesc de cultură în Germania nazistă, el a avut soarta multor alte instituții naționale cu profil educativ sau de propagandă din străinătate. Și-a început activitatea într-o atmosferă de optimism, pentru ca mai apoi să decadă. Cauzele sunt multiple, în aparență remarcându-se îndeosebi animozitățile personale, făcând ca guvernanții de la București să subfinanțeze Institutul.

+ info
CRONICA DE ARTĂ. DESPRE PICTORI ŞI TABLOURI ÎN PAGINILE GAZETELOR ROMÂNEŞTI DIN VEACUL AL XIX-LEA (1860–1900) VOL. I

    „Modernizarea societății românești în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea a încurajat apariția unei piețe de artă la gurile Dunării, după un model de tip occidental pe care elita epocii l‑a copiat și l‑a transplantat, cu reușitele, eșecurile, particularitățile inerente. [...]

+ info