LUBI TAG (JUD. SATU MARE). ASPECTE ALE LOCUIRII MEDIEVALE TIMPURII ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI

LUBI TAG (JUD. SATU MARE). ASPECTE ALE LOCUIRII MEDIEVALE TIMPURII ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI
Autori: 
Pret: 
75,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
446
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-543-773-9

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

I. CONDIȚIILE NATURALE ALE MICROREGIUNII ȘI ISTORICUL CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DE LA LAZURI
I.1. Geografia microregiunii. Aspecte reconstituibile ale paleomediului şi paleoclimei
I.2. Aşezarea medievală timpurie de la Lazuri–Lubi-tag, poziţionare şi geografia împrejurimilor
1.3. Cercetarea arheologică a sitului

II. COMPLEXELE ARHEOLOGICE CERCETATE ȘI ORGANIZAREA AŞEZĂRII
II.1. Informații generale despre complexele arheologice
II.2. Construcţie / amenajare la suprafaţa vechiului nivel de călcare?
II.3. Complexul 40/2001 (locuinţă adâncită)
II.4. Structuri cu funcţii complementare celor ale locuinţelor (dependinţe, altele decât gropile de provizii sau menajere)
II.5. Gropi cu dimensiuni mici
II.6. Fântânile
II.7. Indicii despre organizarea aşezărilor medievale timpurii din nord-vestul României şi Transilvania
II.8. Tendinţe ale locuirii medievale timpurii în partea de nord-vest a României

III. INVENTARUL COMPLEXELOR ARHEOLOGICE
III.1. Ceramica. Descriere, ordonare, comparaţii şi posibilităţi de datare
III.1.1. Clasificare generală şi raporturi cantitative între diversele categorii tehnologice
III.1.2. Ceramica lucrată cu mâna (fără roata olarului)
III.1.2.1. Aspecte tehnologice
III.1.2.2. Oale, castroane, capace și forme miniaturale
III.1.2.3. Tipsii (tăviţe)
III.1.2.4. Platouri de lut (tăvi de dimensiuni mari)
III.1.2.5. Ţesturi
III.1.2.6. Oale, tipsii, platouri şi ţesturi lucrate cu mâna. Concluzii
III.1.3. Olăria modelată la roată
III.1.3.1. O problemă: turneta (tournette), roata înceată, roata rapidă
III.1.3.2. Olăria confecționată la roata înceată
III.1.3.2.1. Aspecte tehnologice
III.1.3.2.2. Forme
III.1.3.2.3. Decorul
III.1.3.2.4. Concluzii
III.1.3.3. Olăria confecţionată la roata rapidă
III.1.3.3.1. Aspecte tehnologice
III.1.3.3.2. Forme
III.1.3.3.3. Marginile vaselor
III.1.3.3.4. Decorul
III.1.3.3.5. Olăria medievală timpurie confecţionată la roata rapidă pe teritoriul României. Probleme de cronologie, origine, răspândire, contexte sociale şi economice
III.2. Alte categorii de artefacte
III.2.1. Obiecte în legătură cu îmbrăcămintea şi portul în general
III.2.2. Unelte şi ustensile. Indicii despre structurile economice ale societăţii şi viaţa de zi cu zi
III.2.3. Arme

IV. CONCLUZII

V. CATALOG (AŞEZAREA MEDIEVALĂ TIMPURIE DE LA LAZURI–LUBI TAG)

ANEXE
THE SETTLEMENT IN LAZURI–LUBI TAG (SATU MARE COUNTY). ASPECTS OF EARLY MEDIEVAL HABITATION IN NORTH-WEST ROMANIA (CONCLUSIONS)
LIST OF FIGURES (1–215)
LIST OF TABLES (1–13)
LIST OF APPENDICES (1–8)
LIST OF PLATES (I–XLIX)

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

BIBLIOGRAFIE

PLANŞE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PORTRETE DE OFIŢERI DE ORIGINE ROMÂNĂ DIN ARMATA DE HONVEZI (1868–1918)

„Acest volum este rezultatul unui proiect de cercetare focalizat pe interacţiunea dintre ofiţerii armatei habsburgice şi societatea civilă, o abordare originată prioritar în istoria socială şi nu în cea militară. De altfel, dintre cei trei editori ai volumului, doar Csaba Horváth este un specialist în istorie militară.

+ info
PICTURA ROMÂNEASCĂ DE CULT ÎN BIHORUL SECOLELOR AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA

„Cartea de faţă, Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, prezintă cel puţin două trăsături fundamentale care merită reliefate. Mai întâi, sunt evidenţiate, într‑o lumină intelectuală generoasă, atât determinările sociale, economice şi spirituale din respectiva perioadă, cât şi modul în care arta religioasă românească a răspuns cu largheţea conceptuală specifică acestora, scoţând mereu la suprafaţă conştiinţa artistică (inclusiv cea populară) care a tradus vizual aceste nevoi.

+ info
SIGILIILE ŞI PRACTICILE SIGILARE ALE LOCURILOR DE ADEVERIRE DIN TRANSILVANIA ŞI COMITATELE ÎNVECINATE ÎN SECOLELE XIII-XIV

„Produs al unei perioade de intensă fermentare emblematică, sigiliul s-a articulat drept un instrument conex culturii scrise medievale de natură pragmatică, cu rolul de a-i confirma destinatarului […] certitudinea că înscrisurile cărora i se alătură […] oglindeau voința, constatările sau înfăptuirile posesorului său, fie că acesta reprezenta o instituție cu proiecție individuală sau colectivă, fie documentele redactate fuseseră emise și sigilate exclusiv în nume propriu.

+ info