LUBI TAG (JUD. SATU MARE). ASPECTE ALE LOCUIRII MEDIEVALE TIMPURII ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI

LUBI TAG (JUD. SATU MARE). ASPECTE ALE LOCUIRII MEDIEVALE TIMPURII ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI
Autori: 
Pret: 
75,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
446
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-543-773-9

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

I. CONDIȚIILE NATURALE ALE MICROREGIUNII ȘI ISTORICUL CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DE LA LAZURI
I.1. Geografia microregiunii. Aspecte reconstituibile ale paleomediului şi paleoclimei
I.2. Aşezarea medievală timpurie de la Lazuri–Lubi-tag, poziţionare şi geografia împrejurimilor
1.3. Cercetarea arheologică a sitului

II. COMPLEXELE ARHEOLOGICE CERCETATE ȘI ORGANIZAREA AŞEZĂRII
II.1. Informații generale despre complexele arheologice
II.2. Construcţie / amenajare la suprafaţa vechiului nivel de călcare?
II.3. Complexul 40/2001 (locuinţă adâncită)
II.4. Structuri cu funcţii complementare celor ale locuinţelor (dependinţe, altele decât gropile de provizii sau menajere)
II.5. Gropi cu dimensiuni mici
II.6. Fântânile
II.7. Indicii despre organizarea aşezărilor medievale timpurii din nord-vestul României şi Transilvania
II.8. Tendinţe ale locuirii medievale timpurii în partea de nord-vest a României

III. INVENTARUL COMPLEXELOR ARHEOLOGICE
III.1. Ceramica. Descriere, ordonare, comparaţii şi posibilităţi de datare
III.1.1. Clasificare generală şi raporturi cantitative între diversele categorii tehnologice
III.1.2. Ceramica lucrată cu mâna (fără roata olarului)
III.1.2.1. Aspecte tehnologice
III.1.2.2. Oale, castroane, capace și forme miniaturale
III.1.2.3. Tipsii (tăviţe)
III.1.2.4. Platouri de lut (tăvi de dimensiuni mari)
III.1.2.5. Ţesturi
III.1.2.6. Oale, tipsii, platouri şi ţesturi lucrate cu mâna. Concluzii
III.1.3. Olăria modelată la roată
III.1.3.1. O problemă: turneta (tournette), roata înceată, roata rapidă
III.1.3.2. Olăria confecționată la roata înceată
III.1.3.2.1. Aspecte tehnologice
III.1.3.2.2. Forme
III.1.3.2.3. Decorul
III.1.3.2.4. Concluzii
III.1.3.3. Olăria confecţionată la roata rapidă
III.1.3.3.1. Aspecte tehnologice
III.1.3.3.2. Forme
III.1.3.3.3. Marginile vaselor
III.1.3.3.4. Decorul
III.1.3.3.5. Olăria medievală timpurie confecţionată la roata rapidă pe teritoriul României. Probleme de cronologie, origine, răspândire, contexte sociale şi economice
III.2. Alte categorii de artefacte
III.2.1. Obiecte în legătură cu îmbrăcămintea şi portul în general
III.2.2. Unelte şi ustensile. Indicii despre structurile economice ale societăţii şi viaţa de zi cu zi
III.2.3. Arme

IV. CONCLUZII

V. CATALOG (AŞEZAREA MEDIEVALĂ TIMPURIE DE LA LAZURI–LUBI TAG)

ANEXE
THE SETTLEMENT IN LAZURI–LUBI TAG (SATU MARE COUNTY). ASPECTS OF EARLY MEDIEVAL HABITATION IN NORTH-WEST ROMANIA (CONCLUSIONS)
LIST OF FIGURES (1–215)
LIST OF TABLES (1–13)
LIST OF APPENDICES (1–8)
LIST OF PLATES (I–XLIX)

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

BIBLIOGRAFIE

PLANŞE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info
PICTORII TRANSILVANIEI MEDIEVALE (CCA 1300–1600). UN DICȚIONAR

    „Anonim transilvănean”: aceasta era, și încă este, eticheta cea mai frecvent întâlnită în legătură cu picturile vechi transilvănene expuse sau păstrate în muzee și colecții din România și din străinătate. Artiștii locului de dinaintea anului 1600, doar arareori au o identitate proprie alta decât cea artistică revelată de opere. Cele câteva nume menționate recurent în literatura de specialitate sunt clar dominate de numărul „meșterilor” anonimi.

+ info
Natură și imperiu în Egiptul otoman

„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte.

+ info