FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE

FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
Pret: 
30,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
282
Format: 
B5
ISBN: 
978‑606‑543‑987‑0

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR

CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina

CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor

CAPITOLUL IV. IANCU FLONDOR: EROUL UNIRII BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂN
IV.1. Originile
IV.2. Educația
IV.3. Căsătoria
IV.4. Implicarea în viața politică
IV.5. România în timpul neutralității
IV.6. Memoriul lui Iancu Flondor
IV.8. Intrarea României în război

CAPITOLUL V. UNIREA BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂN

CAPITOLUL VI . ACTIVITATEA LUI IANCU FLONDOR ÎN CALITATE DE MINISTRU DELEGAT PENTRU BUCOVINA ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ACESTEIA ÎN REGATUL ROMÂN
VI.1. Criza bucovineană
VI.2. Demisia lui Iancu Flondor
VI.3. Adunarea comunităților etnice de la Cernăuți (2 iunie 1919)

CAPITOLUL VII. MOARTEA LUI IANCU FLONDOR ȘI MOȘTENIREA SA POLITICĂ ȘI CIVICĂ

CAPITOLUL VIII. NICOLAE (NICU) FLONDOR, PRIMAR AL MUNICIPIULUI CERNĂUȚI
VIII.1. Activitatea politică

CAPITOLUL IX. CONSTANTIN ȘI RADU FLONDOR, DIPLOMAȚI ÎN SLUJBA REGATULUI ROMÂNIEI ÎNTREGITE 108
IX.1. Constantin Flondor – mareșal al Curții Regale
IX.2. Radu Flondor – diplomat al Regatului Român

CAPITOLUL X. ȘERBAN FLONDOR – ARISTOCRATUL UITAT

CAPITOLUL XI. NEAGOE FLONDOR: FRUNTAȘ LEGIONAR

CAPITOLUL XII. GHEORGHE FLONDOR, REZIDENT REGAL AL ȚINUTULUI SUCEAVA
XII.1. 28 iunie 1940: cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și Ținutului Herța Uniunii Sovietice
XII.2. Admnistrația sovietică în partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța (1940–1941)
XII.3. Reinstaurarea administrației românești în Basarabia, partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța (1941–1944)
XII.4. Tratatul de Paris (1947) și împărțirea Bucovinei între URSS și România

CAPITOLUL XIII. FAMILIA FLONDOR ÎN CONTEXTUL REPRESIUNII COMUNISTE PREMERGĂTOARE INSTAURĂRII REGIMULUI TOTALITAR ÎN ROMÂNIA

CAPITOLUL XIV. ALEXANDRU, BARON DE FLONDOR, ÎN VIZORUL SECURITĂȚII

CONCLUZII

SUMMARY

ANEXE DOCUMENTARE
Anexa 1
Anexa nr. 2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ALBUM FOTO

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ÎMPĂRATUL TRAIAN. O EPOCĂ A ISTORIEI UNIVERSALE

   Tendința glorificării domniei lui Traian asupra Imperiului Roman a fost adesea predominantă și a dat o nouă strălucire imaginii tradiționale a lui Optimus Princeps drept cel mai bun și mai grozav dintre împărații romani. O culme a acestei noi supra‑dimensionări și glorificări a fost atinsă în expoziția „Traiano. Construire l’Impero – Creare l’Europa” de la Roma (Museo dei Fori Imperiali 2017–2018). Traian este aici arătat ca un întemeietor al Imperiului și creator al Europei. Catalogul care însoțea această expoziție (Traiano. Construire l’Impero.

+ info
ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020

  Noua carte scoasă de Călin Hentea la editura clujeană Mega, „România. Album de istorie postdecembristă, 1990–2020”, oferă o antrenantă incursiune imagistică și imagologică (sprijinită de textul contextualizant) în trecutul nostru foarte recent, pe care riscăm să-l uităm rapid. (...)

+ info
BOIERI AI MOLDOVEI ÎNAINTE ŞI ÎN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE

   Între gesturile de omagiere a marelui voievod la împlinirea a patru secole de la plecarea în veşnicie, în 1904, s-a înscris elaborarea unei sinteze a domniei lui Ștefan cel Mare de către Nicolae Iorga.

+ info
DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info