ROMÂNII DIN COMITATELE BISTRIŢA-NĂSĂUD, CIUC, MUREȘ- TURDA, ODORHEI, TÂRNAVA MARE, TÂRNAVA MICĂ, TREI SCAUNE ȘI TURDA-ARIEȘ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

ROMÂNII DIN COMITATELE BISTRIŢA-NĂSĂUD, CIUC, MUREȘ- TURDA, ODORHEI, TÂRNAVA MARE, TÂRNAVA MICĂ, TREI SCAUNE ȘI TURDA-ARIEȘ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Autori: 
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
566
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-160-1

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

1. COMITATUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1.1. Plasa Beșineu (Viișoara)
1.2. Plasa Iad (Livezile)
1.3. Plasa Năsăud
1.4. Plasa Rodna
1.5. Orașul Bistriţa

2. COMITATUL CIUC
2.1. Plasa Casinu
2.2. Plasa Ciucul de Sus
2.3. Plasa Frumoasa
2.4. Plasa Gheorgheni
2.5. Plasa Tulgheș
2.6. Orașele Gheorgheni și Miercurea Ciuc

3. COMITATUL MUREȘ-TURDA
3.1. Plasa Miercurea Nirajului
3.2. Plasa Mureșu de Jos
3.3. Plasa Mureșu de Sus
3.4. Plasa Reghinu de Jos
3.5. Plasa Reghinu de Sus
3.6. Orașele Reghin și Târgu-Mureș

4. COMITATUL ODORHEI
4.1. Plasa Cristuru Secuiesc
4.2. Plasa Homoroadelor
4.3. Plasa Odorhei
4.4. Plasa Praid
4.5. Orașul Odorheiu Secuiesc

5. COMITATUL TÂRNAVA MARE
5.1. Plasa Agnita
5.2. Plasa Cincu Mare
5.4. Plasa Rupea
5.5. Plasa Sighișoara
5.6. Orașele Mediaș și Sighișoara

6. COMITATUL TÂRNAVA MICĂ
6.1. Plasa Diciosânmărtin (Târnăveni)
6.2. Plasa Hususău (Valea Lungă)
6.3. Plasa Ibașfalău (Dumbrăveni)
6.4. Plasa Iernut
6.5. Orașele Dumbrăveni și Târnăveni

7. COMITATUL TREI SCAUNE
7.1. Plasa Chezdi
7.2. Plasa Micloșoara
7.3. Plasa Orba
7.4. Plasa Șepși
7.5. Orașele Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc

8. COMITATUL TURDA-ARIEȘ
8.1. Plasa Câmpeni
8.2. Plasa Iara de Jos
8.3. Plasa Luduș
8.4. Plasa Rimetea-Trascău
8.5. Plasa Turda
8.6. Plasa Vinţu de Sus
8.7. Orașul Turda

9. ANALIZE
9.1. Tablouri statistice
9.2. Eșantioane, respondenţi, structuri normative și comportamentale
9.3. Costuri materiale directe generate de război
9.4. Amploarea fenomenului revoluţionar din anul 1918
9.5. Devastările din timpul revoluţiei. Autori și victime
9.6. Moartea și mortalitatea ca fenomene ale revoluţiei din 1918
9.7. Gărzile naţionale
9.8. Participarea la Adunarea Naţională de la Alba Iulia
9.9. Concluzii

SUMMARY

SURSE DOCUMENTARE ȘI BIBLIOGRAFICE

De aceeași autori...

ROMÂNII DIN COMITATELE SĂLAJ, SIBIU ŞI SOLNOC-DĂBÂCA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL „RAPOARTELE” ASTREI

   „Timp de un secol, imensul material scriptic generat de Ancheta ASTREI privind situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial a zăcut în arhivele sibiene, fără a se bucura de o valorificare critică. După publicarea rezultatelor statistice generale, pe comitate şi oraşe, de către coordonatorul anchetei, Teodor V. Păcăţian, istoricii români nu au mai considerat necesar să-şi aplece atenţia asupra acestei surse documentare (...)

+ info

De la aceeași editură...

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
  •  
  • 1 of 27