IPOSTAZE ALE IDEOLOGIEI LEGIONARE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ (1927–1938)

IPOSTAZE ALE IDEOLOGIEI LEGIONARE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ (1927–1938)
Pret: 
60,00 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
491
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-213-4

„Elaborarea unui demers academic centrat asupra dimensiunii ideologice a Legiunii „Arhanghelului Mihail”, un subiect marcat de controverse intelectuale persistente, comportând o încărcătură istorică descifrabilă în receptarea sa critică în decursul deceniilor, beneficiază în contextul contemporan de circumstanţe mai favorabile decât oricând în trecut. Evoluţiile spectaculoase ale ultimilor ani în studiile dedicate fascismului, reverberante în istoriografia legionarismului, oferă în prezent imaginea unui câmp al cercetării supus unei expansiuni dinamice, un spaţiu ştiinţific în interiorul căruia contribuţiile productive, echidistante au devenit reperele prevalente, în vreme ce intervenţiile partizane, teleologice, fie acestea demonizatoare sau apologetice, au fost reduse la un statut marginal. Implicit, graduala recalibrare a orizontului istoriografic a deschis calea perspectivelor interesate în mod ingenuu de aprofundarea temeinică a unui fenomen care a constituit deopotrivă un episod marcant al trecutului naţional şi una dintre expresiile relevante ale unei forţe istorice determinante pentru traiectoria primei jumătăţi a secolului XX.” din Introducere

CUPRINS

INTRODUCERE

I. CONSIDERAŢII ASUPRA ISTORIOGRAFIEI FASCISMULUI ŞI LEGIONARISMULUI
I.1. Istoriografia fascismului
I.2. Istoriografia legionarismului

II. REPREZENTAREA ANTAGONICĂ A ALTERITĂŢII ÎN LEGIONARISM
II.1. Anticomunismul
II.1.1. Originile activiste ale anticomunismului legionar
II.1.2. Ofensiva doctrinară anticomunistă a legionarismului
II.1.3. Substraturile escatologice ale anticomunismului legionar
II.2. Antidemocraţia
II.2.1. Asaltul teoretic antidemocratic al legionarismului
II.2.2. Formulele ideologice ale antipoliticianismului legionar
II.2.3. Proiectul naţional antidemocratic al legionarismului
II.3. Antisemitismul
II.3.1. Mitul conspiraţiei iudaice universale în imaginarul istoric legionar
II.3.2. Cadrele autohtone ale antisemitismului legionar
II.3.3. Profilul etniilor minoritare în ideologia legionară

III. EDIFICAREA IDENTITĂŢII GENERAŢIONALE A LEGIONARISMULUI
III.1. Clivajul generaţional
III.1.1. Tensiunile intergeneraţionale în viziunea legionarismului
III.1.2. Componenta generaţională în conflictul dintre legionarism şi cuzism
III.1.3. Dinamica intrageneraţională în gândirea legionară
III.2. Elita generaţională
III.2.1. Mesianismul generaţional al legionarismului
III.2.2. Coordonatele elitare ale tinerei generaţii în legionarism
III.3. Liderul carismatic
III.3.1. Ipostaza autoreferenţială a liderului carismatic legionar
III.3.2. Proiecţia hagiografică a autorităţii carismatice în legionarism
III.3.3. Poziţia liderului carismatic în ansamblul ideologiei legionare
III.4. Tema generaţională între ideologie şi practică. Studiu de caz: Legiunea „Arhanghelului Mihail” şi Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini din România

IV. STRUCTURAREA ORIZONTULUI TEMPORAL AL LEGIONARISMULUI
IV.1. Trecutul mitic
IV.1.1. Semnificarea teritoriului ancestral al naţiunii în legionarism
IV.1.2. Redimensionarea trecutului premodern în grila istorică legionară
IV.2. Modernitatea destructurantă
IV.2.1. Codificarea ideologică a proiectului modern generic în legionarism
IV.2.2. Evaluarea tiparelor moderne autohtone din perspectiva legionarismului
IV.3. Prezentul anomic
IV.3.1. Arhetipul crizei istorice în concepţia legionarismului
IV.3.2. Turnura temporală fascistă în imaginarul istoric legionar
IV.4. Viitorul utopic
IV.4.1. Sensurile revoluţiei naţionale în ideologia legionară
IV.4.2. Valenţele revoluţiei antropologice în legionarism
IV.5. Transcendentul redemptoriu
IV.5.1. Normativitatea sacrificiului martiric în gândirea legionară
IV.5.2. Reperele sacre ale scenariului escatologic legionar

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info
CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

   „Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info
ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

   Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info
ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info