INCURSIUNI PE TĂRÂMUL MEDICAL TRANSILVĂNEAN (1876–1914) LA RĂSCRUCEA DINTRE SENSIBILITATEA TRADIŢIONALĂ ŞI PROVOCĂRILE MODERNIZĂRII

INCURSIUNI PE TĂRÂMUL MEDICAL TRANSILVĂNEAN (1876–1914) LA RĂSCRUCEA DINTRE SENSIBILITATEA TRADIŢIONALĂ ŞI PROVOCĂRILE MODERNIZĂRII
Autori: 
Pret: 
40,01 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2015
Nr. pagini: 
348
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-543-577-3

CUPRINS

PREFAȚĂ
ARGUMENT

INTRODUCERE
1. Preliminarii istoriografice
2. Surse şi metodologie

I. LEGISLAŢIA SANITARĂ DIN TRANSLEITANIA (1876–1914)
I. 1. Politica sanitară în Europa secolului al XIX-lea
I.2. Sănătatea publică
I.3. Serviciul de sănătate
I.4. Asigurări la caz de boală…

II. MEDICINA PREVENTIVĂ
II.1. Epidemiile… episoade din istoria spaţiului transilvănean la sfârşit de secol XIX
II.2. Lupta cu boala…
II.3. La sfatul medicului…
II.4. Tincturi, esenţe, balsamuri… „Mijloace universale” de tratare a bolii
II.5. Factori naturali de cură. Turismul balnear în Monarhia Austro-Ungară la finele veacului al XIX-lea
II.6. Preotul şi medicul. Perspective asupra bolii. Studiu de caz: presa de factură greco-catolică din Transilvania sfârşitului de secol XIX

III. LITERATURA DE POPULARIZARE DIN TRANSILVANIA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
III.1. Igiena, o știință modernă
III.2. Igiena personală şi publică. Arta de a ajunge bătrâneţi fericite!
III.3. Opurile de popularizare…
III.4. Prima revistă românească cu profil medical din Transilvania

IV. STUDENŢI ROMÂNI TRANSILVĂNENI LA FACULTĂŢILE DE MEDICINĂ DIN MONARHIA AUSTRO-UNGARĂ. PROVOCĂRI. OPORTUNITĂŢI. CARIERE
IV.1. Student la medicină…
IV.2. Între centru şi periferie. Discipolii lui Hippocrate în centrele universitare europene
IV.3. Vechiul Regat, o şansă…
IV.4. Încercări şi reuşite…

ÎN LOC DE CONCLUZII: ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNIZARE…

GLOSAR DE TERMENI
BIBLIOGRAFIE
FORAYS INTO THE TRANSYLVANIAN MEDICAL REALM (1876–1914). AT THE CROSSROADS BETWEEN TRADITIONAL SENSIBILITY AND THE CHALLENGES OF MODERNIZATION
INDICI DE NUME
INDICI DE LOCALITĂȚI

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
  •  
  • 1 of 27