EPARHIA GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA ŞI MAREA UNIRE (1918–1919)

EPARHIA GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA ŞI MAREA UNIRE (1918–1919)
Autori: 
Pret: 
47,57 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
418
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-007-9

    Lucrarea de faţă, intitulată „Eparhia greco-catolică de Oradea şi Marea Unire (1918–1919)" și semnată de dr. Silviu Sana cuprinde patru studii despre instituţia eclesială a românilor uniţi din nord‑vestul României în perioada anilor 1918–1919, perioada în care a însemnat trecerea Bisericii prin patru regimuri politice: Monarhia austro‑ungară, Republica Populară Ungară, Republica Sovietică Ungară şi România Mare. Această perioadă timp (ianuarie 1918 – 30 mai 1919), a însemnat şi o succesiune de evenimente care au pus Biserica în faţa a noi provocări.
    „Puţine sunt scrierile istorice despre rolul Bisericii greco-catolice româneşti în înfăptuirea Unirii celei mari, din perioada 1918–1919, dar şi mai puţine cele care, sine ira et studio, „ascultă” şi se inspiră şi din izvoarele scrise de adversarii măreţului act, amintit mai sus. Lucrarea de faţă a domnului dr. Silviu Sana face parte, după cum cititorii pot constata, din această ultimă categorie de scrieri. ” (Prof. univ. dr. Blaga Mihoc)

CUPRINS

CĂTRE CITITORI

ARGUMENT

I. ASPECTE DIN ISTORIA EPISCOPIEI GRECO CATOLICE DE ORADEA MARE (IANUARIE 1918 – MAI 1919)
Contextul istoric
Chestiuni bisericeşti, administrative şi pastorale
Raporturile Bisericii cu autoritatea politică
Relaţia Episcopiei cu autorităţile maghiare
Episcopia Greco-Catolică de Oradea şi Unirea de la 1 decembrie 1918 a
Raporturile Bisericii cu autorităţile centrale româneşti: Consiliul Dirigent de la Sibiu şi Regele Ferdinand 60
Şcolile Episcopiei şi Unirea de la 1 decembrie 1918
Biserica sub loviturile „revoluţiei”. Pierderi materiale şi umane după 1 decembrie 1918
Domeniile de la Beiuş şi Holod. Jafuri şi distrugeri în alte instituţii bisericeşti
Palatul Episcopal
Seminarul şi Preparandia
Brutalităţi, arestări şi crime
Eliberarea. În România Mare.

II. PREPARANDIA DIECEZANĂ (1918–1919)
„Căinţele” profesorilor
Scrisoarea Ministrului
Limba de predare: maghiara
Cercetarea disciplinară a profesorului dr. Vasile Chirvaiu
Între cerinţele Budapestei şi ale Sibiului

III. COMEMORĂRILE UNIRII ÎN PAGINILE REVISTEI „VESTITORUL” (1928–1940)
Silviu Tămaş – Prigoana bolşevică din Beiuş
Dr. Iacob Radu – Providenţa şi unitatea naţională
Dr. Aloisie Ludovic Tăutu – Momentul 1 decembrie 1918
Dr. Nicolae Flueraş – Unire şi martiraj
Dr. Grigorie Pop – „Zile de slavă”
Gheorghe Maior – Istorie trăită
Dr. Petru Tămâian – „Suferinţele noastre”
Dr. Petru Tămâian – Eliberarea
Dr. Augustin Maghiar – „De ziua eroilor”
La 20 de ani de la Unire
Vicarul foraneu Petru Cupcea

IV. PORTRETE DE UNIONIȘTI
Dr. Iacob Radu (1869–1932)
Dr. Gheorghe Miculaş (1874–1943)
Dr. Vasile Chirvaiu (1884–1964)
Dr. Constantin Pavel (1876–1934)
Dr. Valeriu Hetco (1877–1959)
Dr. Grigorie Pop (1885–1933)
Dr. Petru Tămăian (1875–1940)
Dr. Augustin Maghiar (1880–1952)
Gheorghe Maior (1870–1950)

ANEXE
Rezumatul documentelor
DOCUMENTE
SUMMARY
BIBLIOGRAFIE
INDICI DE NUME PROPRII
INDICI DE LOCALITĂȚI, ȚĂRI, INSTITUȚII

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

CONFIDENȚIAL. GERMANII DIN ROMÂNIA VERSUS CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS, 1946

 

Cuprins

INTRODUCERE 7

STUDIU DOCUMENTAR 11

Germanii din România în perioada interbelică. Scurte considerații 67

Strămutarea germanilor din România în cel de Al Treilea Reich 88

Oficializarea Grupului Etnic German din România 97

Deportarea germanilor la munca forțată în Uniunea Sovietică 104

Germanii din România după 1945: un statut juridic vulnerabil 118

Germanii din România și Conferința de Pace de la Paris, 1946 122

CONCLUZII 127

DOCUMENTE 131

+ info
CLUB REBREANU. UN PROIECT SIMFONIC ÎN PROZĂ PE TEME ŞI MOTIVE DE LIVIU REBREANU

„Am pornit la drum cu ideea de a reuni prozatori de vocaţie, nu neapărat şi exclusiv dintre cei afirmaţi, ba chiar căutând şi printre cât mai tineri, în jurul ideii de a selecta din şantierul lui Liviu Rebreanu pretexte narative conforme propriei sensibilităţi şi de a le continua în proze inedite, scrise de ei înşişi. Ceea ce a rezultat poate fi interpretat nu ca o reconstituire fidelă a modului de a prelucra în proză al lui Liviu Rebreanu însuşi, ci ca nişte stimulente rebreniene ale propriei creativităţi.

+ info
CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU

Volumul este o sinteză a istoriografiei medievale care pune accentul pe cultura materială a elitelor din Transilvania în perioada Evului Mediu.
Această lucrare surprinde pentru început apariția elitelor și a centrelor de producție a bunurilor din Transilvania Evului Mediu, continuând mai apoi cu locurile unde își desfășurau activitatea elitele, ca în final să se concentreze pe averi și familiile de materiale, respectiv bunuri.

+ info
CARDINALUL ALEXANDRU TODEA ÎN DOSARELE SECURITĂŢII. NOTE INFORMATIVE

„Această lucrare este de o deosebită importanță pentru istoria Bisericii noastre, o contribuție însemnată la edificarea unei imagini cât mai clare și cuprinzătoare despre istoria recentă. Cunoașterea adevărului, cu luminile și umbrele evenimentelor omenești, eliberează și conduce spre Adevăr! Acest Adevăr, pe care îl găsim numai la Dumnezeu, conduce întreaga istorie spre plinirea ei, iar noi, oamenii, suntem datori a-L sluji“. († Virgil Bercea,în „Cuvânt înainte“)

CUPRINS

Cuvânt înainte

+ info