COOPERATIVIZARE ȘI DECOOPERATIVIZARE ÎN ROMÂNIA

Autori:

Editor: Marin Pop

Pret:

50,00 lei

TVA Inclus

În stoc furnizor

Domeniul:

Istorie, istoria artei & fotografie

Editura:

MEGA

An aparitie:

2020

Nr. pagini:

395

Format:

ISBN:

978-606-020-196-0

CUPRINS

Cuvânt înainte

Radu Ciuceanu
Colectivizarea agriculturii în România: represiune şi rezistenţă

Claudiu Degeratu
Dosarul colectivizării agriculturii în România – provocările unui început

Augustin Țărău
Procesul de transformare socialistă a agriculturii în paginile literaturii militante

Gabriel Moisa
La frontiera istoriei. Despre ideologie, politică şi colectivizare în raionul Marghita, judeţul Bihor, la sfârşitul anilor 1940 şi începutul anilor 1950

Claudiu Porumbăcean
De la reforma agrară la colectivizarea agriculturii în judeţul Satu Mare. Studiu de caz: dr. Ilie Carol Barbul (1883–1946). Povestea unui „chiabur”

Marin Pop, Daniel-Victor Săbăceag
„Noaptea moşierilor” în Sălaj. Decretul 83/1949

Cristina Liana Puşcaş
Versiunea oficială adoptată de Partidul Muncitoresc Român faţă de revoltele ţărăneşti din 1949 în cotidianul „Crişana”

Ilie Gherheş
Prigoana chiaburilor din raionul Vişeu în perioada 1950–1959

Ion Zainea, Ménesi Beáta
Înfiinţarea Gospodăriilor Colective şi a Întovărăşirilor Agricole – momentul zero al agriculturii de tip socialist. Cazul Regiunii Bihor

Cosmin Budeancă
Aspecte privind colectivizarea agriculturii în judeţul Vrancea. Cazul localităţii Ciorăşti (1957–1958)

Kiss Zoltán
Colectivizarea pământurilor bisericeşti în Protopopiatul Reformat Șimleu Silvaniei – concluziile unei cercetări

Amalia Barbă
Despre colectivizare în zona Nădlacului – destine şi amintiri

Constantin Mănescu
Cooperativizarea agriculturii în localitatea Horezu din judeţul Vâlcea

Augustin-Leontin Gavra, Horaţiu-Traian Năprădean
Câteva consideraţii privind colectivizarea agriculturii în comuna Cehu Silvaniei

Mihaela-Cristina Gherheş
Primăvara anului 1962 – încheierea colectivizării în Petrova Maramureşului: moartea sătencei Mârza Maria

Cornel Micu
De la clădiri la cărămizi: distrugerea patrimoniului CAP-urilor după 1990

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info

CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

„Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info

ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info