Cazul Masacrului de la Katyń

Cazul Masacrului de la Katyń
Pret: 
52,86 lei (-11,80%)
46,62 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
338
Format: 
A5
ISBN: 
9786061717309

Józef Mackiewicz (Petersburg 1902-1985 München), unul dintre cei mai de seamă prozatori polonezi și scriitori politici ai secolului XX. Primul autor care scrie despre trei evenimente îngrozitoare, petrecute în timpul celui de al Doilea Război Mondial: crima de la Katyń, masacrul evreilor din Ponary, la care a fost martor, și lupta cazacilor, cetățeni ai URSS și emigranți politici, care în războiul sovieto-german au luptat împotriva bolșevicilor, fiind apoi dați pe mâna acestora de către aliați, pe baza înțelegerii de la Ialta (vezi romanul Kontra). A scris un ciclu de romane a căror acțiune cuprinde întreg secolul XX; unul dintre ele, Drumul spre nicăieri (trad. de Constantin Geambașu, Casa Cărții de Știință, 2019), este cunoscut și cititorilor români.

 

După ce m-am întors de la Katyń, am fost întrebat de multe ori ce „impresii” am avut. Impresia firească este cea despre care ne-am obișnuit să spunem că „îți îngheață sângele în vine”. Maldărele de cadavre goale stârnesc cel mai adesea repulsie. Maldărele de cadavre îmbrăcate, mai degrabă groaza. Poate fiindcă firele acestor haine îi mai leagă încă de viața care li s-a luat și, din cauza asta, formează un contrast. La Katyń au fost găsiți aproape exclusiv militari, și anume ofițeri. Semnificația uniformei lasă impresie, mai ales asupra unui polonez. Medalii, nasturi, curele, vulturi, decorații.  Nu sunt cadavre anonime. Aici zace armata. Am putea risca afirmația, floarea armatei, ofițeri de luptă, unii dintre ei participanți la cele trei războaie. Totuși ceea ce apasă cel mai mult imaginația este individualitatea crimei multiplicate la o dimensiune monstruoasă. Fiindcă nu este vorba nici de gazare în masă, nici de secerarea cu mitraliera, unde, în câteva minute sau secunde, sute de oameni mor pe loc. Aici, dimpotrivă, fiecare agoniza minute în șir, fiecare era împușcat individual, fiecare își aștepta rândul, fiecare era târât pe marginea gropii, mii de oameni! Poate în ochii condamnatului erau așezați în groapă tovarășii împușcați înainte, egal, în șiruri înghesuite, poate erau călcați cu picioarele pentru a ocupa cât mai puțin loc. Și aici i se trăgea în ceafă. Fiecare cadavru scos în prezența mea, pe rând, fiecare cu craniul perforat, dinspre ceafă spre frunte, de o mână exersată, reprezintă un exponat al chinurilor groaznice, al fricii, disperării, al tuturor stărilor de dinainte de moarte despre care noi, cei vii, nu știm.

Józef Mackiewicz

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Două lumi X 2

   Cartea, cu un pronunţat caracter autobiografic, încearcă să zugrăvească într-o primă antiteză România interbelică şi cea de după al doilea război mondial incluzând anii de translaţie către dictatura comunistă şi apoi infernul construit de aceasta. Este o încercare de cronică de familie. Membrii familiei trec prin diferitele etape ale istoriei, destinul lor fiind adânc marcat şi deviat de hazardul acesteia.

+ info
Discul lui Archaeus. Eseuri de praxiologie (II)

   Când răsfoieşti în grabă cartea sau arunci o privire la cuprins, cea dintâi impresie este că ai în faţă o diversitate susceptibilă de incoerenţă şi disonanţă. Eseurile sunt legate însă într-o unitate de două idei: 1) există o asemănare rafinată şi profundă între om şi celelalte vieţuitoare de pe pământ, între natură şi cultură, 2) există o latură de iraţional în ambele sfere de existenţă, în prima sub forma hazardului, în a doua sub aceea a unor trăsături şi tentaţii ce generează un rău sistematic, ca să nu spun natural, în cultură şi civilizaţie.

+ info
Destinaţia Cotroceni. Alegerile prezidenţiale în România 1990-2014

   „Având la bază o diversitate de surse documentare şi o metodologie de cercetare interdisciplinară, atât din domeniul istoriei, cât şi al ştiinţelor politice şi sociologiei, lucrarea de faţă abordează un subiect despre care istoricii au scris mai puţin, dar care e prezent în istoria României postcomuniste, în discursurile politicienilor, în atenţia mass-mediei, dar şi a omului simplu, cetăţean cu drept de vot sau nu. Este vorba despre o analiză asupra alegerilor prezidenţiale care au avut loc în România după înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu.”

+ info