Cazul Masacrului de la Katyń

Cazul Masacrului de la Katyń
Pret: 
50,00 lei (-11,80%)
44,10 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
338
Format: 
A5
ISBN: 
9786061717309

Józef Mackiewicz (Petersburg 1902-1985 München), unul dintre cei mai de seamă prozatori polonezi și scriitori politici ai secolului XX. Primul autor care scrie despre trei evenimente îngrozitoare, petrecute în timpul celui de al Doilea Război Mondial: crima de la Katyń, masacrul evreilor din Ponary, la care a fost martor, și lupta cazacilor, cetățeni ai URSS și emigranți politici, care în războiul sovieto-german au luptat împotriva bolșevicilor, fiind apoi dați pe mâna acestora de către aliați, pe baza înțelegerii de la Ialta (vezi romanul Kontra). A scris un ciclu de romane a căror acțiune cuprinde întreg secolul XX; unul dintre ele, Drumul spre nicăieri (trad. de Constantin Geambașu, Casa Cărții de Știință, 2019), este cunoscut și cititorilor români.

 

După ce m-am întors de la Katyń, am fost întrebat de multe ori ce „impresii” am avut. Impresia firească este cea despre care ne-am obișnuit să spunem că „îți îngheață sângele în vine”. Maldărele de cadavre goale stârnesc cel mai adesea repulsie. Maldărele de cadavre îmbrăcate, mai degrabă groaza. Poate fiindcă firele acestor haine îi mai leagă încă de viața care li s-a luat și, din cauza asta, formează un contrast. La Katyń au fost găsiți aproape exclusiv militari, și anume ofițeri. Semnificația uniformei lasă impresie, mai ales asupra unui polonez. Medalii, nasturi, curele, vulturi, decorații.  Nu sunt cadavre anonime. Aici zace armata. Am putea risca afirmația, floarea armatei, ofițeri de luptă, unii dintre ei participanți la cele trei războaie. Totuși ceea ce apasă cel mai mult imaginația este individualitatea crimei multiplicate la o dimensiune monstruoasă. Fiindcă nu este vorba nici de gazare în masă, nici de secerarea cu mitraliera, unde, în câteva minute sau secunde, sute de oameni mor pe loc. Aici, dimpotrivă, fiecare agoniza minute în șir, fiecare era împușcat individual, fiecare își aștepta rândul, fiecare era târât pe marginea gropii, mii de oameni! Poate în ochii condamnatului erau așezați în groapă tovarășii împușcați înainte, egal, în șiruri înghesuite, poate erau călcați cu picioarele pentru a ocupa cât mai puțin loc. Și aici i se trăgea în ceafă. Fiecare cadavru scos în prezența mea, pe rând, fiecare cu craniul perforat, dinspre ceafă spre frunte, de o mână exersată, reprezintă un exponat al chinurilor groaznice, al fricii, disperării, al tuturor stărilor de dinainte de moarte despre care noi, cei vii, nu știm.

Józef Mackiewicz

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Ipostaze ale morții în tragedia greacă

Sorana-Cristina Man a absolvit Facultatea de Filosofie și pe cea de Filologie, secția Limbi Clasice, a Universității din București. Are un doctorat în filologie și este redactor de carte la Muzeul Național al Țăranului Român și cercetător științific în proiecte universitare.

+ info
Ieduţul cu copite aurite

Tragedia celui de-al Doilea Război Mondial, prin ochii unei fetiţe aflate la vârsta marilor întrebări. O serie de 48 de povestiri, spuse de vocea inocentă a unui copil care strabate Europa împreuna cu familia, urmărită de constante incertitudini.

+ info
Moții. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit. Studiu istoric-politic

Ion Rusu Abrudeanu (n. 14 decembrie 1870, Abrud-Sat, județul Alba – d. 21 august 1934, București) a fost publicist, om politic, deputat și senator român. În cartea Moții.

+ info
Între două lumi. Clujul în cărți poștale 1918-1945

   Plimbarea începe la gară, poarta de intrare a aproape tuturor vizitatorilor Clujului interbelic, continuă pe Calea Regelui Ferdinand, care duce de la gară spre centrul orașului, urmează apoi obiectivele principale ale pieței centrale (Piața Unirii), mai cu seamă grupul statuar al regelui Matia Corvin și Lupa Capitolina, străzile „cetății universitare” (Kogălniceanu – fosta Uliță a Lupilor, strada Universității, strada Avram Iancu), ducând apoi de-a lungul Căii Regina Maria spre piețele Ștefan cel Mare și Cuza-Vodă, unde se găsesc Teatrul Național și Catedrala Ortodoxă,

+ info