BOIERI AI MOLDOVEI ÎNAINTE ŞI ÎN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE

BOIERI AI MOLDOVEI ÎNAINTE ŞI ÎN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE
Cuprins: 
Pret: 
110,00 lei (-15,00%)
93,50 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
399
Format: 
B5
ISBN: 
9786060202541

   Între gesturile de omagiere a marelui voievod la împlinirea a patru secole de la plecarea în veşnicie, în 1904, s-a înscris elaborarea unei sinteze a domniei lui Ștefan cel Mare de către Nicolae Iorga. În acelaşi timp, Ioan Tanoviceanu a întocmit un pomelnic cu numele a 111 boieri, cu care „a cârmuit ţara Ștefan Vodă 47 de ani, două luni şi trei săptămâni”, iar Gheorghe Ghibănescu a publicat un material amplu cu fişele biografice a 120 de mari boieri, precizând că „pe foarte mulţi dintre aceşti înalţi demnitari i‑a lovit sineaţa ori arcul omorâtor al duşmanilor în nenumărate lupte şi pe prea puţini i‑a lovit securea ori buzduganul voievodului”. O listă a boierilor fusese însă publicată şi în urmă cu aproape două decenii, la 18834, cu prilejul inaugurării statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare în faţa Palatului Administrativ de la Iaşi. (din Introducere)

 

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

   „Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info
ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

   Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info
ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info
PICTORII TRANSILVANIEI MEDIEVALE (CCA 1300–1600). UN DICȚIONAR

    „Anonim transilvănean”: aceasta era, și încă este, eticheta cea mai frecvent întâlnită în legătură cu picturile vechi transilvănene expuse sau păstrate în muzee și colecții din România și din străinătate. Artiștii locului de dinaintea anului 1600, doar arareori au o identitate proprie alta decât cea artistică revelată de opere. Cele câteva nume menționate recurent în literatura de specialitate sunt clar dominate de numărul „meșterilor” anonimi.

+ info