ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

Autori:

Claudiu-Ion Neagoe

Cuprins:

curprins_fragment_-_arnautii_in_tarile_romane.pdf

Pret:

50,00 lei

TVA Inclus

În stoc (2 buc.)

Domeniul:

Istorie, istoria artei & fotografie

Editura:

MEGA

An aparitie:

2022

Nr. pagini:

228

Format:

ISBN:

978-606-020-482-4

Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

Numărul şi rolul acestora în ansamblul forţelor militare ale celor două ţări a variat, în funcţie de opţiunile domnitorilor, de resursele pe care le aveau la dispoziţie, de scopurile propuse etc. Pentru secolul al XVII‑lea, se apreciază că arnăuţii ar fi fost reprezentaţi de câteva sute de persoane. De altfel, izvoarele menţionează că Petru Şchiopul, domnul Moldovei (1574–1577, 1578–1579, 1583–1591) avea o gardă de 400 de trabanţi şi 500 de albanezi. (Prof. univ. dr. Petre OTU)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info

CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

„Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info

PICTORII TRANSILVANIEI MEDIEVALE (CCA 1300–1600). UN DICȚIONAR

„Anonim transilvănean”: aceasta era, și încă este, eticheta cea mai frecvent întâlnită în legătură cu picturile vechi transilvănene expuse sau păstrate în muzee și colecții din România și din străinătate. Artiștii locului de dinaintea anului 1600, doar arareori au o identitate proprie alta decât cea artistică revelată de opere. Cele câteva nume menționate recurent în literatura de specialitate sunt clar dominate de numărul „meșterilor” anonimi.

+ info