Poveşti de-odată

Poveşti de-odată
Pret: 
19,03 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2010
Nr. pagini: 
130
Format: 
A5
ISBN: 
978-973-133-826-6

 Menţiune la Concursul Naţional „Colecţia de proză” 2010

    După un volum de versuri, Strict sâmbăta, şi microromanul Abateri simple, Cristina Bălanintră în prozoteca editurii cu câteva poveşti (auto)ironice, dezinhibate, cinice şi spirituale rostite cu instrumentele spumoasei generaţii internautice. Feminista şi habotnicul (cea mai consistentă dintre prozele volumului) e o savuroasă love story în stil nou. Doi oameni (şi două culturi) comunică prin mesaje şi emoticoane („trăncănim în fiecare seară, câte-n lună şi în stele, ore întregi”), se mişcă dezinvolt unul în întâmpinarea celuilalt şi se descoperă complementari şi liberi în marele sat mondial. O fac traversând dezinvolt şi pe cont propriu prejudecăţi, restricţii, spaime şi iluzii – „Simt ca niciodată că pot să mă mişc şi că orice direcţie aş lua e cea corectă. N-am nici o întrebare, îmi pare că le-a trecut vremea, deşi n-au avut nici timp să fie. Irosim cu-atâta neatenţie şuviţe groase de minute din acest râu al vieţii încât, dacă gustul devine deodată savuros, mai are importanţă că încercarea de a sorbi totul ne poate îneca sau strivi?”

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

După ce mă ucizi, stinge lumina

   Scriitorul Alexandru Jurcan este un spirit polifonic. El scrie poezie, cronică de film şi teatru, eseu, dar mai ales proză scurtă. În toate genurile, el este lapidar, concentrat, adept vădit al preceptului lui Pitagora multum in parvo. (…) Aproximativ 250 de cuvinte îi ajung autorului, un fel de Cehov de Huedin, pentru a spune o poveste de viaţă tumultoasă, vioaie, antrenantă şi veridică, chiar şi atunci când aceasta ia aspecte suprarealiste sau absurde.

Dumitru Augustin Doman

+ info
Drumul spre nicăieri

Traducere din limba polonă şi note de Constantin Geambaşu

+ info
Două lumi X 2

   Cartea, cu un pronunţat caracter autobiografic, încearcă să zugrăvească într-o primă antiteză România interbelică şi cea de după al doilea război mondial incluzând anii de translaţie către dictatura comunistă şi apoi infernul construit de aceasta. Este o încercare de cronică de familie. Membrii familiei trec prin diferitele etape ale istoriei, destinul lor fiind adânc marcat şi deviat de hazardul acesteia.

+ info
Discul lui Archaeus. Eseuri de praxiologie (II)

   Când răsfoieşti în grabă cartea sau arunci o privire la cuprins, cea dintâi impresie este că ai în faţă o diversitate susceptibilă de incoerenţă şi disonanţă. Eseurile sunt legate însă într-o unitate de două idei: 1) există o asemănare rafinată şi profundă între om şi celelalte vieţuitoare de pe pământ, între natură şi cultură, 2) există o latură de iraţional în ambele sfere de existenţă, în prima sub forma hazardului, în a doua sub aceea a unor trăsături şi tentaţii ce generează un rău sistematic, ca să nu spun natural, în cultură şi civilizaţie.

+ info