NU. Scrisori reunite, prezentate şi adnotate de Jean-Luc Outers

NU. Scrisori reunite, prezentate şi adnotate de Jean-Luc Outers
Autori: 
Pret: 
37,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
192
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-1417-9

 Traducere din limba franceză şi note de Rodica-Lascu Pop

    Totul a început cu portretul gravat pe frontispiciul volumului Qui je fus (Cel care am fost), primul său text publicat la NRF. Michaux îl taie cu o cruce și un nu mânios. Suntem în 1927. Michaux are douăzeci și opt de ani. Se va lăsa totuși fotografiat de câțiva fotografi de renume (Claude Cahun, Brassaï, Gisèle Freund, Karl Flinker, Henri Cartier-Bresson…). Dar nu va suporta să se recunoască pe acele clișee în alb și negru, unde pozează în costum la patru ace, încât va interzice categoric difuzarea lor. Deja în 1934, scriindu-i lui Paulhan, lua în zeflemea cererile de fotografii: „E ceva nemaipomenit, mania asta a fotografiilor. Tocmai de aceea am scris, ca lumea să se poată lipsi de o fotografie de-a mea. M-am arătat îndeajuns! Ei bine, ce le-o mai fi trebuind și ăstora? O să-mi fac cât de curând o radioscopie a plămânilor, căci acolo înăuntru treaba nu merge grozav. O să i-o trimit (sic) cu o imagine mărită a buricului meu.” Sau lui Bréchon în 1958: „Nu va fi nici o fotografie de-a mea, nici singur, nici în grup […] Cărțile mele dezvăluie o viață interioară. De când mă știu, sunt împotriva aspectului exterior, împotriva fotografiilor denumite pe drept cuvânt pelicule, pentru că iau pelicula tuturor lucrurilor […]”

 

                                                                                                                                                                             J.-L. O.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Sadhana. Desăvârşirea vieţii

   „Până în 1912, Rabindranath Tagore era deja recunoscut nu doar ca un eminent poet, ci şi ca dramaturg şi nuvelist. Pe lângă această bogată activitate literară, Tagore a scris de asemenea un impresionant număr de eseuri şi discursuri în bengali, pe o varietate de teme, de la cultură şi educaţie, la religie, filosofie, politică, naţionalism, limbaj, muzică şi prozodie, ca de altfel şi jurnale de călătorie şi culegeri utile studenţilor săi de la Shantiniketan.

+ info
Darwin şi darwinismul

   Ideile lui Darwin au fost combătute, interpretate adesea eronat sau unilateral sau ignorate de numeroşi savanţi şi teologi sau puse în slujba unor teorii socio-politice retrograde.

   Rating-ul interesului faţă de darwinism în comunitatea ştiinţifică, dar şi în opinia publică din Occident a variat în timp: a atins foarte repede apogeul, iar spre sfârşitul secolului al XIX-lea a suferit o eclipsă. Oscilaţiile au continuat în prima jumătate a secolului al XX-lea, ajungând în deceniile 5-7 într-un con de umbră.

+ info
Cunoasterea istorica in civilizatia occidentala

    Cartea de fată tratează conditii ale cunoasterii istorice occidentale din perioada Renasterii pană in secolul al XX-lea. Cunoasterea istorică este determinată de schimbările intervenite prin impunerea unor curente ideologice, teorii, realizări stiintifice etc., iar, din această perspectivă, transformarea ei este in acord cu transformarea ideii de cunoastere. Sintetic, volumul imprumută tonul si stilul cărtilor de epistemologie istorică, loc stiintific in care se include si pe care, din interior, il problematizează

+ info