Arhitectul Anton Szallerbeck și stilul național românesc

Arhitectul Anton Szallerbeck și stilul național românesc
Autori: 
Pret: 
190,00 lei (-28,95%)
135,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Arhitectură
Editura: 
Argonaut
An aparitie: 
2023
Nr. pagini: 
423
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-085-145-5

   Actuala carte dedicată arhitectului Anton Szallerbeck este o ediție revăzută și completată cu noi informații și documente inedite, a volumului publicat în 2011 (Arhitectul Anton Szallerbeck, stil naţional românesc, şcoli greco-catolice în Oradea şi Beiuş).

   Este un volum bogat ilustrat, cu imagini, fotografii de epocă, documente și proiecte originale.

   Trei elemente s-au întâlnit în această poveste: Episcopul Valeriu Traian Frenţiu şi Episcopia Română Unită de Oradea, care sunt comanditarul şi angajatorul arhitectului, Anton Szallerbeck şi maniera stilistică national-românească. Acest stil era bine cristalizat în Regatul României, dar absent până în anii 1926 în Bihor. Stilul naţional românesc, deşi este prezent în Oradea şi în judeţul Bihor, nu are o pondere însemnată, comparativ cu alte modalităţi de expresie arhitecturală. Anton Szallerbeck este cel mai important şi prolific arhitect care a proiectat în stil naţional românesc în Bihor. Nu a conceput clădiri doar în această manieră. Episcopia Română Unită din Oradea nu a fost singurul comanditar care a preferat acest stil, dar a fost cel mai important.

   Anton Iuliu Szallerbeck s-a născut la Bratislava (Slovacia) în 8 martie 1887, a făcut şcoala medie la Budapesta, iar apoi, Şcoala Superioară Regală de Stat pentru Industria Construcţiilor din Budapesta, la secţia de construcţii / arhitectură, pe care a absolvit-o în 1908. În 21 iunie 1912, a susținut examenul de capacitate al arhitecților constructori. Începând cu 1 iunie 1926, a fost angajat ca arhitect al Eparhiei Române Unite de Oradea. A murit la Oradea, în 27 decembrie 1960.

   Cartea prezintă: raportul dintre stil - comanditar - architect; biografia și lista cu lucrările arhitectului Anton Szallerbeck; Clădirea Şcolii Normale Române Unite din Oradea (Liceul Greco-Catolic Iuliu Maniu); Seminarul Tinerimei Române Unite din Oradea (în prezent spații ale (Liceului Greco-Catolic Iuliu Maniu, Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinții Trei Ierarhi Vasile, Grigore și Ioan” și Facultatea de Teologie Greco-Catolică, UBB Cluj-Napoca, departamentul Oradea); Liceul Greco-Catolic de Fete din Beiuş; aripa nouă a Liceului Greco-Catolic de băieţi „Samuil Vulcan” din Beiuş; fosta stațiune montană Stâna de Vale; clădiri civile ale Bisericii Greco-Catolice; un album cu Biserici; vechiul Ștrand Municipal Oradea (dispărut); numeroase case și vile; clădiri care pot fi atribuite arhitectului.

   Studiul nu epuizează nici acum subiectul, rămân numeroase semne de înrebare, precum și proiecte ale arhitectului și documente de descoperit.

Mircea Pașca

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Oradea 1900. Un ghid de arhitectură

Oraşul Oradea, prin arhitectura sa de la începutul secolului al XX-lea, ocupă un loc bine definit pe harta oraşelor cu arhitectură Secession / Art Nouveau din Europa Centrală şi din România. Prin acest albumghid am dorit să pun în evidenţă, să ilustrez patrimoniul arhitectural, fondul construit al oraşului, din perioada 1898-1920.

+ info
România şi Afganistan. Șase decenii de relaţii diplomatice

Parcurgând cartea doamnei Andreea Mănăilă, cititorul, atât cel avizat, cât și cel doritor să cunoască tema, va constata că are în față o contribuție esențială pentru înțelegerea evoluției relațiilor româno-afgane. Mai mult, autoarea îl ajută pe cititor să descifreze cauzele crizei societății afgane, a legăturilor talibanilor cu terorismul internațional, motivele eșecului construcției unei societăți cu democrație similară statelor occidentale în Afganistan.

- Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea

+ info
ARMATA ROMÂNĂ PE FRONTUL DE EST IN IMAGINI (1941-1944)

  La 80 de ani de la declanșarea operațiunii „Barbarossa” (22 iunie 1941), participarea armatei române la operațiunile militare de pe Frontul de Est constituie, în continuare, o temă insuficient tratată în cadrul istoriografiei. Este cunoscut faptul că după încheierea ostilităților, în contextul comunizării și sovietizării României, scrisul istoric din țara noastră a fost supus unei drastice cenzuri informaționale și ideologice, fapt ce a condus, practic, la o suprimare a memoriei confruntării militare de pe Frontul de Răsărit.

+ info