PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE
Pret: 
45,00 lei (-10,01%)
40,50 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2021
Nr. pagini: 
346
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-320-9

  „Instaurarea regimului comunist în România a generat cea mai dură prigoană asupra Bisericii Romano- Catolice – într-o societate remodelată în spiritul măsurilor represive aplicate în Uniunea Sovietică condusă de către I. V. Stalin – din întreg blocul răsăritean al statelor comuniste. În mod predilect, clerul catolic de ambele rituri (latin și grec) a devenit subiectul unei campanii dure de omogenizare totalitară a societății românești, înfăptuită cu mijloacele, metodele și instrumente pur staliniste, importate și aplicate consecvent în România de către ofițerii NKVD-ului, plasați în fruntea instituțiilor represive ale statului comunist.

  Înființarea, la 30 august 1948, a Direcției Securității Poporului (ulterior, Securitatea) a corespuns nevoii de construire, și ulterior, de consolidare a regimului politic totalitar prin intermediul unor măsuri excepționale, de eliminare a cetățenilor români percepuți ca fiind ostili statului comunist. În realitate, ne referim la o bună parte a populației. În volumul de față, am analizat în mod succint problema Bisericii Romano-Catolice din România, din perspectiva unor documente pe care le-am identificat în cursul unor cercetări de arhivă.

  Statul comunist român, reprezentând o entitate politică totalitară cu o perspectivă clară ateistă în spiritul învățăturilor lui Karl Marx, V. I. Lenin și I.V. Stalin, a căutat în mod constant, prin intermediul unor mijloace și metode violente, să înlăture influența Vaticanului asupra credincioșilor romano și greco-catolici, întrebuințând, în acest scop, o gamă variată de metode.”

Daniel Hrenciuc

De aceeași autori...

CONFIDENȚIAL. GERMANII DIN ROMÂNIA VERSUS CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS, 1946

 

Cuprins

INTRODUCERE 7

STUDIU DOCUMENTAR 11

Germanii din România în perioada interbelică. Scurte considerații 67

Strămutarea germanilor din România în cel de Al Treilea Reich 88

Oficializarea Grupului Etnic German din România 97

Deportarea germanilor la munca forțată în Uniunea Sovietică 104

Germanii din România după 1945: un statut juridic vulnerabil 118

Germanii din România și Conferința de Pace de la Paris, 1946 122

CONCLUZII 127

DOCUMENTE 131

+ info
ALIANȚA MILITARĂ ROMÂNO-POLONĂ ÎN GEOPOLITICA EUROPEI CENTRAL-RĂSĂRITENE (1919–1939)

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GEOPOLITICA: ȘCOLI ȘI OBIECTIVE

CAPITOLUL II. SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC – REPERE FUNDAMENTALE
II.1. Forma statului
II.2. Teritoriul terestru
II.3. Frontierele 30

CAPITOLUL III. ROMÂNIA ȘI POLONIA ÎN CONTEXT CENTRAL-EUROPEAN DUPĂ 1918

CAPITOLUL IV. PREMISELE GEOPOLITICE ALE ALIANȚEI ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL V. SCENARII ȘI IPOTEZE STRATEGICE ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL VI. CONFERINȚE MILITARE ROMÂNO-POLONE

+ info
ACASĂ, ÎN REICH? STRĂMUTAREA GERMANILOR DIN REGATUL ROMÂN

    Strămutarea germanilor din România a reprezentat un eveniment istoric esenţial din întreaga istorie a germanităţii din spaţiul românesc, cu precădere a Basarabiei, Bucovinei şi a Dobrogei. Acest fenomen a fost determinat de ample schimbări intervenite pe scena politică europeană, în special, în politica celui de Al Treilea Reich odată cu semnarea pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939).

+ info

De la aceeași editură...

PICTURA ROMÂNEASCĂ DE CULT ÎN BIHORUL SECOLELOR AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA

„Cartea de faţă, Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, prezintă cel puţin două trăsături fundamentale care merită reliefate. Mai întâi, sunt evidenţiate, într‑o lumină intelectuală generoasă, atât determinările sociale, economice şi spirituale din respectiva perioadă, cât şi modul în care arta religioasă românească a răspuns cu largheţea conceptuală specifică acestora, scoţând mereu la suprafaţă conştiinţa artistică (inclusiv cea populară) care a tradus vizual aceste nevoi.

+ info
SIGILIILE ŞI PRACTICILE SIGILARE ALE LOCURILOR DE ADEVERIRE DIN TRANSILVANIA ŞI COMITATELE ÎNVECINATE ÎN SECOLELE XIII-XIV

„Produs al unei perioade de intensă fermentare emblematică, sigiliul s-a articulat drept un instrument conex culturii scrise medievale de natură pragmatică, cu rolul de a-i confirma destinatarului […] certitudinea că înscrisurile cărora i se alătură […] oglindeau voința, constatările sau înfăptuirile posesorului său, fie că acesta reprezenta o instituție cu proiecție individuală sau colectivă, fie documentele redactate fuseseră emise și sigilate exclusiv în nume propriu.

+ info
MEMORII DIN RĂZBOIUL 1941-1944

„Evenimentele petrecute pe frontul de Răsărit nu se cunosc nici astăzi, la opt decenii după declanșarea lor, decât într‑o măsură bine cumpănită. Vremurile au făcut ca acest subiect să nu poată fi abordat de istoriografia română întrucât era imposibil a discuta despre atacul împotriva sovieticilor, România fiind sub controlul URSS până cel puţin în decembrie 1989. Începând cu 1990 lucrurile au luat o întorsătură pozitivă și pentru istoriografia română, astfel că problematica războiului antisovietic a putut fi abordată deschis de istorici.

+ info
ROMÂNIA DUPĂ „MARELE RĂZBOI”. PROVOCĂRI POLITICO-DIPLOMATICE 1919-1920

„Împlinirea unui secol de la izbucnirea, respectiv finalul Primul Război Mondial („Războiul cel Mare”, „Marele Război”) și de la semnarea Tratatelor de pace din 1919–1920, a suscitat atenţia istoricilor, politicienilor, sociologilor, jurnaliștilor și a tuturor celor interesaţi de trecut.

+ info