PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE
Pret: 
45,00 lei (-10,01%)
40,50 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2021
Nr. pagini: 
346
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-320-9

  „Instaurarea regimului comunist în România a generat cea mai dură prigoană asupra Bisericii Romano- Catolice – într-o societate remodelată în spiritul măsurilor represive aplicate în Uniunea Sovietică condusă de către I. V. Stalin – din întreg blocul răsăritean al statelor comuniste. În mod predilect, clerul catolic de ambele rituri (latin și grec) a devenit subiectul unei campanii dure de omogenizare totalitară a societății românești, înfăptuită cu mijloacele, metodele și instrumente pur staliniste, importate și aplicate consecvent în România de către ofițerii NKVD-ului, plasați în fruntea instituțiilor represive ale statului comunist.

  Înființarea, la 30 august 1948, a Direcției Securității Poporului (ulterior, Securitatea) a corespuns nevoii de construire, și ulterior, de consolidare a regimului politic totalitar prin intermediul unor măsuri excepționale, de eliminare a cetățenilor români percepuți ca fiind ostili statului comunist. În realitate, ne referim la o bună parte a populației. În volumul de față, am analizat în mod succint problema Bisericii Romano-Catolice din România, din perspectiva unor documente pe care le-am identificat în cursul unor cercetări de arhivă.

  Statul comunist român, reprezentând o entitate politică totalitară cu o perspectivă clară ateistă în spiritul învățăturilor lui Karl Marx, V. I. Lenin și I.V. Stalin, a căutat în mod constant, prin intermediul unor mijloace și metode violente, să înlăture influența Vaticanului asupra credincioșilor romano și greco-catolici, întrebuințând, în acest scop, o gamă variată de metode.”

Daniel Hrenciuc

De aceeași autori...

POLONIA ÎNTRE EST ȘI VEST 1918–2016

         Adam Michnik, cunoscutul disident polonez, scria următoarele: „ca să înțelegi istoria Poloniei trebuie să crezi în miracole. Gândiți-vă la următoarea situație: dacă în 1984 ați fi spus că peste cinci ani Polonia o să-și recapete libertatea și indepedența, cu certitudine că asta echivala cu a admite miracolele. Națiunea poloneză catolică și cu frica lui Dumnezeu nu avea totuși prea mare încredere în acest miracol.

+ info
ÎN UMBRA SECURITĂŢII: EMIGRAREA GERMANILOR DIN ROMÂNIA (1962–1989)

„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.

+ info
FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR

CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina

CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor

+ info

De la aceeași editură...

PICTURA ROMÂNEASCĂ DE CULT ÎN BIHORUL SECOLELOR AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA

„Cartea de faţă, Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, prezintă cel puţin două trăsături fundamentale care merită reliefate. Mai întâi, sunt evidenţiate, într‑o lumină intelectuală generoasă, atât determinările sociale, economice şi spirituale din respectiva perioadă, cât şi modul în care arta religioasă românească a răspuns cu largheţea conceptuală specifică acestora, scoţând mereu la suprafaţă conştiinţa artistică (inclusiv cea populară) care a tradus vizual aceste nevoi.

+ info
SIGILIILE ŞI PRACTICILE SIGILARE ALE LOCURILOR DE ADEVERIRE DIN TRANSILVANIA ŞI COMITATELE ÎNVECINATE ÎN SECOLELE XIII-XIV

„Produs al unei perioade de intensă fermentare emblematică, sigiliul s-a articulat drept un instrument conex culturii scrise medievale de natură pragmatică, cu rolul de a-i confirma destinatarului […] certitudinea că înscrisurile cărora i se alătură […] oglindeau voința, constatările sau înfăptuirile posesorului său, fie că acesta reprezenta o instituție cu proiecție individuală sau colectivă, fie documentele redactate fuseseră emise și sigilate exclusiv în nume propriu.

+ info
MEMORII DIN RĂZBOIUL 1941-1944

„Evenimentele petrecute pe frontul de Răsărit nu se cunosc nici astăzi, la opt decenii după declanșarea lor, decât într‑o măsură bine cumpănită. Vremurile au făcut ca acest subiect să nu poată fi abordat de istoriografia română întrucât era imposibil a discuta despre atacul împotriva sovieticilor, România fiind sub controlul URSS până cel puţin în decembrie 1989. Începând cu 1990 lucrurile au luat o întorsătură pozitivă și pentru istoriografia română, astfel că problematica războiului antisovietic a putut fi abordată deschis de istorici.

+ info
  •  
  • 1 of 25