MAGHIARII ÎN BUCOVINA (1774–1941)

MAGHIARII ÎN BUCOVINA (1774–1941)
Pret: 
40,01 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
246
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-447-3

    Bucovina Istorică – parte a statului medieval Moldova, anexată în 1774 de către Imperiul Habsburgic – a fost colonizată de către autorităţile austriece cu numeroase grupuri etnice şi confesionale în urma unei politici pragmatice în plan demografic, politic, economic, social şi confesional. Parte a Europei Centrale, drept urmare a unor reforme profunde iniţiate de către împăratul Josif al II-lea, Bucovina Istorică a fost conectată la spiritualitatea central-europeană, limba germană – o veritabilă lingua franca – asumându‑şi rolul de veritabil modelator cultural într‑un spaţiu plasat geografic şi spiritual la intersecţia Orientului cu Occidentul. Potrivit Iuliei‑Elena Zup, „Bucovina reprezintă un spaţiu al suprapunerii culturilor, unde are loc negocierea între culturi, unde se întâlnesc forțe asimetrice, disonanţa şi ceea ce nu este sau nu poate fi rostit”. Pe de altă parte, limba germană reprezenta (aşa cum menţiona guvernatorul Bucovinei Van Goetz în 1896) „un mediu perfect neutru de comunicare”. Limba germană a avut un statut aparte, ea reprezentând „însăşi condiţia existenţei ducatului”.

   Comunităţile secuilor (maghiarilor) au fost printre primele care au fost înfiinţate în Bucovina, ca urmare a iniţiativelor autorităţilor Habsburgice orientate în direcţia colonizării. Maghiarii bucovineni au reprezentat comunităţi conservatoare, rurale, ataşate tradițiilor şi obiceiurilor derivate din ethos-ul identitar. Relaţiile lor cu Ungaria au fost destul de discrete, cu toate că au existat unele niţiative, manifestate în anumite momente, în sensul repatrierii lor în patria-mamă. Uneori, se pare că guvernele de la Budapesta n-au fost foarte bine informate despre originea, istoria şi componenţa etnică a maghiarior bucovineni, etichetându‑i pe aceştia eronat, drept „ceangăi”. (din „Introducere”)

 

 

 

De aceeași autori...

PRIGONIREA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST (1945–1989). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

  „Instaurarea regimului comunist în România a generat cea mai dură prigoană asupra Bisericii Romano- Catolice – într-o societate remodelată în spiritul măsurilor represive aplicate în Uniunea Sovietică condusă de către I. V. Stalin – din întreg blocul răsăritean al statelor comuniste.

+ info
ÎN UMBRA SECURITĂŢII: EMIGRAREA GERMANILOR DIN ROMÂNIA (1962–1989)

„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.

+ info
FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR

CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina

CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor

+ info

De la aceeași editură...

NICOLAE CEAUŞESCU ŞI „CREATORII DIN DOMENIUL CINEMATOGRAFIEI” MOMENTUL 5 MARTIE 1971

   Utilizarea cinematografiei, a filmului istoric în primul rând, ca instrument de propagandă a devenit aproape un loc comun în cea de-a doua jumătate a secolului al XX‑lea. Regimurile totalitare au fost şi sunt în prim planul distorsionării trecutului în favoarea prezentului, însă nu sunt singurele întrucât şi regimurile democratice, aici fenomenul nu este neapărat controlat politic, consemnează asemenea derapaje bolnăvicioase.

+ info
SERVITORII STATULUI. FUNCŢIONARI, FUNCŢII ŞI FUNCŢIONARISM ÎN ROMÂNIA MODERNĂ (1830–1948)

   Istoria administraţiei şi a funcţionarilor publici în România secolelor al XIX‑lea şi al XX‑lea suscită în ultimii ani un interes crescând, nu doar din partea specialiştilor în drept şi a istoricilor, ci şi a cercetătorilor din domeniul ştiinţelor politice, sociologiei, antropologiei şi chiar a publicului larg. Aprofundarea unor teme ca istoria statului român, a administraţiei (inclusiv locale), a elitelor politice şi administrative, a diverselor grupuri socio‑profesionale, a relaţiilor cetăţeni‑administraţie şi guvernaţi‑guvernanţi etc.

+ info
DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
GHETOUL DIN ORADEA (1944). O SCURTĂ ISTORIE

Progresul general al umanității în secolul al XX‑lea a avut, ca întotdeauna, reversul său întunecat, datorat episoadelor sale tragice, între care Shoah‑ul (Holocaustul), cu scopul său final, distrugerea evreimii europene.

+ info
  •  
  • 1 of 26