„După 240 de ani de la publicarea în limba italiană, cartea lui Francesco Griselini dedicată Banatului Timișoarei este tradusă și publicată pentru întâila oară în limba română după ediția italiană originală. Prin completări ori prin recuperarea omisiunilor din edița germană sunt imbogățite informațiile și interpretările care au inspirat istoriografia despre regiunea Banat, precum și teoria despre latinitatea limbii române și romanitatea poporului român prefațând preocupările occidentale privind această tema. Descoperirile, observațiile, comentariile și ipotezele lui Francesco Griselini sunt un reper și astăzi cu privire la geneza instituțiilor locale moderne, diversitatea comunităților lingvistice, ecumenismul religios, emanciparea socială și politicile imperiale în Banatul Timișoarei în secolul al XVIII-lea. E vorba de o operă care dă seama asupra excepționalității relațiilor italo-române, precum și asupra curiozității intelectuale a Occidentului care a deschis în urma cu două veacuri și jumătate procesul integrării regiunilor central-sud-estice ale Europei.” (Victor Neumann)
CUPRINS
Francesco Griselini: «Despotismul luminat» și Descoperirea Banatului Timișoarei (Victor Neumann)
Notă asupra ediţiei
Dedicație adresată împărătesei Maria Theresia
Notă asupra planșelor
Prefață
Scrisoarea I adresată domnului Giuseppe Stella, profesor de medicină la Veneția, cuprinde descrierea călătoriei autorului de la Veneţia la Monfalcone şi traseul parcurs pe mare de acolo până la Triest, ştiri privind originea râului Timavo; starea castelelor din Duino şi Prosecco şi, de asemenea, a vinului produs din viile din împrejurimi; scurtă referire la scânteierea nocturnă a apelor din Adriatică
Scrisoarea a II-a către preastimatul și celebrul domn doctor Antonio Targioni Tozzetti, profesor de medicină la Florența, în care se dă ştire despre vechea şi noua înfiinţare civilă a oraşului Triest, despre mărfurile acestei pieţe comerciale şi despre ce se cultivă în împrejurimile sale
Scrisoarea a III-a către renumitul domn Johann Jacob Ferber de la Academia Regală din Stockholm, cea a curioșilor naturii, de la Societatea iubitorilor agriculturii din Florența și Padova și profesor public de istorie naturală la Mitau, capitala Curlandei, în care se dă seamă de calitatea munţilor de lângă Triest şi de fenomenele care apar. Starea fundului mării mai apropiat de litoral şi concluziile formulate după multele observaţii făcute acolo. Producţiile vegetale şi animale de care sunt îmbelşugate acele ape. Descrierea a cinci genuri ale acestor producţii care aparţin clasei zoofitelor, popular numite polipoide şi argumentele inspirate de descoperirea lor
Scrisoarea a IV-a către preastimatul domn Giovanni Arduino, membru al mai multor academii științifice și economice și responsabil pentru lucrurile agrare, pentru înalta administrație a bunurilor necultivate din Veneto care conţine comunicarea despre călătoria autorului de la Triest până la Ljubljana, observaţiile formulate cu această ocazie şi, de asemenea, ştirile culese despre istoria naturală a Carniolei, popoarele care o locuiesc, limbile lor, comerţul, industria etc.
Scrisoarea a V-a adresată sus-numitului, învățatului domn Giovanni Arduino în care, după o scurtă referire la nişte bărci inventate de domnul abate Gruber pentru navigarea Savei până la Zemun, oraşul Sremului (Sirmium) din faţa Belgradului, se descrie Ljubljana, cu amănunte despre două groaznice incendii izbucnite cu câteva luni înainte de sosirea autorului în acest oraş şi despre construcţia unei impresionante clădiri care se ridică pentru a deveni sediul şedinţelor Societăţii Regale Cezaro-Crăieşti şi al liceului de învăţământ general şi în care vor sluji câţiva învăţaţi
Scrisoarea a VI-a adresată sus-numitului domn învățat Giovanni Arduino, care descrie călătoria de la Ljubljana până la Pulska, castelul familiei conţilor von Dietrichstein din Stiria
Scrisoarea a VII-a adresată sus-numitului, învățatului domn Giovanni Arduino, care include observaţiile făcute în timpul şederii de trei zile la Pulska şi ştirile despre Istoria naturală a Stiriei
Scrisoarea a VIII-a adresată Excelenței sale, domnul conte Ludwig von Dietrichstein, consilier intim de stat al maiestăților lor ilustre și fost consilier al guvernului din Graz și acum al aceluia din Regatul Galiției și Lodomeriei și care descrie călătoria autorului de la Pulska până la Timişoara trecând prin Croaţia, o parte din Ungaria şi Serbia
Scrisoarea a IX-a adresată Excelenței sale, domnului conte Giacomo Durazzo, nobil genovez, comandor al Ordinului Regal al Sfântului Ștefan, șambelan, consilier intim de stat al maiestăților lor ilustre și al reginei auguste, ambasador ordinar pe lângă Serenisima Republică a Veneţiei și care descrie cetatea Timişoarei şi suburbiile ei
Scrisoarea a X-a către Societatea Regală Engleză în care se descrie detaliat actuala alcătuire fizică a Banatului Timişoarei, atât în ceea ce priveşte câmpiile, cât şi munţii lui, cu o scurtă referire asupra bogăţiilor celor trei regnuri, animal, vegetal şi mineral, cu care natura l‑a înzestrat
Scrisoarea a XI‑a către nobilul domn conte Giovanni di Soro, general maior în slujba maiestăţilor lor imperiale şi regale apostolice, cavaler al vestitului Ordin militar al Mariei Teresia şi comandant al cetăţii Timişoarei care conţine un conspect despre Istoria civilă a Banatului Timişoarei, de pe vremea în care romanii au cucerit această provincie până în anul 1552, când a căzut sub puterea turcilor
Scrisoarea a XII‑a adresată aceluiaşi domn general conte Soro care conține istoria Banatului de la epoca mai înainte amintită până în anul 1716, când această regiune a fost recucerită de armata Casei imperiale austriece
Scrisoarea a XIII‑a adresată aceluiaşi stimat domn general în care rezumatul istoriei politice a Banatului Timişoarei continuă până la începutul anului 1777
Scrisoarea a XIV‑a adresată domnului abate Ernst Neuman von Puchholz, parohul Bisericii din Timişoara, al soborului bisericesc episcopal şi preot canonic al Catedralei. Despre anumite valuri întinse ce se află în câmpia Banatului şi despre care se crede că sunt de origine romană. Se demonstrează că sunt ruinele unui ring ridicat de huni sau de avari
Scrisoarea a XV‑a către nobilul și prea onoratul baron Joseph von Sperges auf Palenz, cavaler al Ordinului Sfântului Ștefan, consilier al maiestăților lor imperiale și regale și ofițer intim de stat al departamentului afacerilor italiene în care, după o scurtă notă despre populaţia Banatului şi comunitățile care o compun, se descriu obiceiurile, moravurile şi însuşirile ţiganilor care locuiesc în această regiune şi se încearcă determinarea originii lor.
Scrisoarea a XVI‑a adresată aceluiași foarte nobil și învățat cavaler în care se vorbeşte despre originea românilor numiţi popular valahi şi de la cine au primit această denumire şi ce înseamnă; despre răspândirea lor pe ambele maluri ale Dunării
Scrisoarea a XVII‑a adresată aceluiași strălucit cavaler în care se dă seamă de agerimea, firea şi obiceiurile românilor care locuiesc în Banatul Timişoarei
Scrisoarea a XVIII‑a adresată prea vestitului domn abate Girolamo Tiraboschi, bibliotecar al prea înaltului duce de Modena etc. Despre limba română şi înrudirea ei cu cea latină şi de asemenea cu cea italiană şi celelalte despre care se zice că s‑au născut din latina vorbită
Scrisoarea a XIX‑a către prea vestitul domn părinte abate Lazzaro Spallanzani, profesor public de istorie naturală la Universitatea Regală din Pavia și membru al celei mai celebre academii din Europa care conţine descrierea călătoriei autorului în districtul mineral din Oraviţa, cu prezentarea minelor şi a produselor fosile de acolo
Scrisoarea a XX‑a către mai înainte pomenitul celebru cărturar. Călătoria de la Oraviţa la Dognecea: aşezarea acestui oraş şi a zăcămintelor minerale din munţii acestui district; numele şi starea minelor de acolo. Descrierea detaliată a vestitei mine a Sfinţilor Simon şi Iuda. Produsele prelucrate anual şi ştiri diferite despre mineralele rare ce se găsesc aici. Călătoria la Bocşa şi pentru a vizita uzinele de la Vasiova, unde se prelucrează fierul. Produsele obţinute şi calitatea oţelului obţinut din acest fier. Trecerea peste muntele înalt Fârliug spre Lugoj, întoarcerea la Timişoara
Scrisoarea a XXI‑a către stimatul părinte Ermenegildo Pini din Congregația Barnabiților, profesor de istorie naturală la Colegiul Sfântul Alexandru și membru al Societății Patriotice din Milano, conţine observaţiile realizate în al treilea district minier din Banat numit Moldova. Aşezarea acestui oraş şi a Boşneacului în spatele căruia se află munţii cu zăcăminte de minereu. Vestigiile romane ale unor vechi lucrări de minerit care se află aici. Numele munţilor şi ale minelor existente în zonă. Producţia anuală de aramă, mineralele frumoase şi interesante care se găsesc aici, incluzând şi minereul de plumb
Scrisoarea a XXII‑a adresată sus-numitului părinte Pini în care se tratează despre minele districtului minier Sasca; despre alcătuirea munţilor în care se află, despre produsele minerale extrase şi curiozităţi naturale fosilizate care se găsesc acolo din abundenţă
Scrisoarea a XXIII‑a către stimatul domn Saverio Manetti, secretarul Academiei Botanice și a Geografilor din Florența, membru al altor Academii și al societăților economice, profesor de medicină și de istorie naturală etc. Conţine prima parte a descrierii unei călătorii pe Dunăre. Subiectele acestei călătorii sunt: descrierea oraşului Panciova şi a Zemunului, oraş din ţinutul sârbesc Srem, al Belgradului, şi în cele ce urmează a Semendriei, Kubinului, Palăncii Noi şi a altor locuri de pe ambele maluri ale acestui fluviu, şi din Serbia şi din Banat până la Moldova
Scrisoarea a XXIV‑a adresată sus-numitului literat în care se continuă descrierea călătoriei pe Dunăre. Referire sumară asupra unei specii foarte periculoase de insecte zburătoare. Veşti despre Golubăţul nou şi despre gestul generos făcut de serdarul turc de acolo. Despre Golubăţul vechi cu o descriere a unor stânci enorme ce se ridică deasupra apelor râului. Despre localitatea numită în antichitate Mons Aureus şi despre ce s‑a petrecut la staţia de poştă Dolina Liubcova. Poteci săpate în stâncă de două legiuni romane la poalele munţilor lângă Cteben sau Poletin. Trecerea prin marele vârtej din Taktalia şi insula Poretz. Vestigiile mai multor aşezări romane şi ale coloniei Viminacium şi intrarea în strâmtoarea Dunării la Mala Golumbina. Vizita la o peşteră care se află într‑unul din munţii care flanchează această strâmtoare şi descrierea unui important monument în faţa satului Ogradina din Banat, unde s‑a sfârşit călătoria
Scrisoarea a XXV‑a adresată aceluiași om de litere care conţine descrierea călătoriei de la Ogradena până la Băile Herculane. Alcătuirea fizică a acestui loc şi descrierea unei peşteri denumite a Hoţilor. Monumentele antichităţii romane care se află acolo şi informaţii despre multe dintre ele transportate deja la Viena. Temperatura apelor termale şi rezultatul analizei chimice a acestora împreună cu diferite alte observaţii făcute la întoarcerea prin Mehadia, Caransebeş, Lugoj, până la Timişoara
Scrisoarea a XXVI‑a către preastimatul domn Giovanni Antonio Scopoli, consilierul maiestăților imperiale și regale pentru materiile miniere și monetare, profesor public de botanică și chimie la Universitatea Regală din Pavia și membru al mai multor academii și societăți economice din Europa
