GHETOUL DIN ORADEA (1944). O SCURTĂ ISTORIE

GHETOUL DIN ORADEA (1944). O SCURTĂ ISTORIE
Autori: 
Pret: 
70,00 lei (-15,00%)
59,50 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Biologie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
302
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-490-9

Progresul general al umanității în secolul al XX‑lea a avut, ca întotdeauna, reversul său întunecat, datorat episoadelor sale tragice, între care Shoah‑ul (Holocaustul), cu scopul său final, distrugerea evreimii europene.

Se poate afirma despre secolul trecut că a rămas în istoria umanității nu numai prin uluitoarele cuceriri ale științei, prin progresul tehnologic și cultural, ci și prin fenomenul totalitarismului (de dreapta și stânga), prin cele două războaie mondiale, cu atrocitățile lor particulare, datorate fanatismelor ideologice, reprezentate de nazism și comunism. S‑a produs atunci o adevărată catastrofă, după cum remarca Alain Besançon, o „(…) remarcabilă amploare a masacrării oamenilor de către alți oameni, care a fost posibilă doar prin preluarea puterii de către comunismul de tip leninist și de către nazismul de tip hitlerist”.

O distincție majoră între cele două totalitarisme, nazist și comunist, a fost rasismul. În timp ce comunismul considera „ura de clasă” factor determinant, motor al evoluției societății, nazismul promova „ura de rasă” și superioritatea arienilor (supraoamenii), ceea ce le conferea drept de viață și de moarte asupra popoarelor inferioare. În esență, teoria rasială afirma, ca pe o certitudine științifică, superioritatea rasială a unor popoare față de celelalte. Adepții acestei teorii pretins științifice credeau într‑o ierarhizare a popoarelor, în superioare și inferioare, în funcție de apartenența lor la o rasă sau alta și de familia de națiuni din care popoarele fac parte.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

NICOLAE CEAUŞESCU ŞI „CREATORII DIN DOMENIUL CINEMATOGRAFIEI” MOMENTUL 5 MARTIE 1971

   Utilizarea cinematografiei, a filmului istoric în primul rând, ca instrument de propagandă a devenit aproape un loc comun în cea de-a doua jumătate a secolului al XX‑lea. Regimurile totalitare au fost şi sunt în prim planul distorsionării trecutului în favoarea prezentului, însă nu sunt singurele întrucât şi regimurile democratice, aici fenomenul nu este neapărat controlat politic, consemnează asemenea derapaje bolnăvicioase.

+ info
SERVITORII STATULUI. FUNCŢIONARI, FUNCŢII ŞI FUNCŢIONARISM ÎN ROMÂNIA MODERNĂ (1830–1948)

   Istoria administraţiei şi a funcţionarilor publici în România secolelor al XIX‑lea şi al XX‑lea suscită în ultimii ani un interes crescând, nu doar din partea specialiştilor în drept şi a istoricilor, ci şi a cercetătorilor din domeniul ştiinţelor politice, sociologiei, antropologiei şi chiar a publicului larg. Aprofundarea unor teme ca istoria statului român, a administraţiei (inclusiv locale), a elitelor politice şi administrative, a diverselor grupuri socio‑profesionale, a relaţiilor cetăţeni‑administraţie şi guvernaţi‑guvernanţi etc.

+ info
DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info
  •  
  • 1 of 26